-Campania Realitatea TV continuă pe 7 şi pe 14 noiembrie la Sfinţeşti şi la Remetea Mică-

După un bilanţ de 240.000 de puieţi sădiţi şi 50 de hectare calamitate reîmpădurite, Realitatea TV reia, împreună cu partenerii săi, seria de plantări în cadrul campaniei „România prinde rădăcini”. Caravana televiziunii de ştiri va aştepta voluntarii în localitatea Sfinţeşti - judeţul Teleorman sâmbătă, 7 noiembrie, iar o săptămână mai târziu, pe 14 noiembrie, la Remetea Mică - judeţul Timiş.

Iniţiativa televiziunii de ştiri este desfăşurată cu susţinerea Petrom, sprijinită de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi de organizaţia non-guvernamentală MaiMultVerde şi realizată în parteneriat cu consiliile locale şi judeţene din regiunile în care se plantează.

Campania „România prinde rădăcini” a început după indundaţiile care au afectat Moldova în vara anului 2008 şi este primul proiect social care tratează atât cauzele, cât şi efectele unui dezastru ecologic. În octombrie anul trecut, cu participarea a peste 5.000 de voluntari, s-au plantat peste 75.000 de puieţi în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău. Etapa a doua a campaniei s-a desfăşurat în această primăvară, când au fost împădurite zeci de hectare de teren din judeţele Ialomiţa, Dolj, Iaşi, Bacău şi Alba. Recordurile de voluntari au crescut de la o zi de plantare la alta, demonstrând impactul social generat de campania Realitatea TV. În total, peste 22.000 de voluntati au participat la cele opt zile de plantare organizate până acum.
Acţiunile continuă şi în această toamnă – se vor planta puieţi pe suprafeţe de peste cinci hectare la Sfinţeşti – Teleorman şi la Remetea Mică – Timiş. Ca şi până acum, cele mai importante momente ale zilelor de plantare vor fi transmise în direct la Realitatea TV în cadrul unor ediţii speciale realizate de iniţiatorul şi promotorul campaniei, Mihai Tatulici.

„România prinde rădăcini” este un semnal de alarmă şi o primă iniţiativă concretă într-un moment în care starea fondului forestier naţional este una dintre cele mai proaste din ultimii ani. Statisticile arată că suprafaţa împădurită din ţara noastră, 26.7% în 2007, este sub media europeană. Comparativ, Bulgaria are păduri care acoperă 32.5% din suprafaţa statului, în vreme ce valoarea atinge 38% în Austria.

Tabloului oferit de lipsa legislaţiei corespunzătoare şi de implicarea politicului în exploatarea pădurilor şi a lemnului trebuie să îi adăugăm nenorocirile pe care pădurea le-a suportat în ultimii ani din cauza schimbărilor climatice. Viiturile şi inundaţiile au scos din domeniul silvic mii de hectare de păduri, lunci şi maluri. Alte zeci de mii de hectare de deal sunt afectate de eroziune în diferite faze, iar peste 14.000 de hectare de halde aşteaptă ecologizarea şi plantarea.
În acest context, Realitatea TV a demarat acţiunea care se va derula pe o perioadă de cinci ani, în care se vor planta arbori cu sprijinul voluntarilor, acolo unde natura sau mâna omului au decimat păduri care cândva acopereau un procent mult mai mare din suprafaţa ţării. Acţiunile de plantare se vor desfăşura în locuri unde au existat copaci, astfel încât, la finalul campaniei, plantaţia nouă să întâlnească şi să întregească  vechea pădure.

„România prinde rădăcini” face parte din programul de responzabilizare socială al Grupului Realitatea-Caţavencu „Cod Verde”, care vizează implicarea activă în problemele de mediu şi care se derulează începând cu luna octombrie a anului trecut. IAA România şi Gala „Oameni pentru oameni” au premiat campania „România prinde rădăcini” pentru cel mai bun program comunitar pe 2008.

Persoana de contact:
Lucian Florea, PR Manager Realitatea TV
lucian.florea@realitatea.net

Grupul de presă Realitatea-Caţavencu instaureaza astazi, Cod Verde, devenind astfel primul trust media care se implică responsabil şi programatic în politicile de mediu. O dată pe lună, toate produsele jurnalistice ale grupului vor arbora culoarea verde, în diferite elemente grafice specifice şi vor rezerva un spaţiu editorial consistent temelor legate de împăduriri şi oprirea defrişărilor, de reducerea poluării şi salvarea ariilor protejate, de surse alternative de energie şi stoparea deşertificării României.

Cod Verde este rezultatul unei atitudini consecvente a grupului de presă de a promova un jurnalism de calitate, orientat tot timpul spre marile teme de pe agenda românilor care ne sunt telespectatori, cititori, ascultători.

Cod Verde instaurat de Realitatea-Caţavencu îi va aduce alături pe jurnaliştii grupului şi pe toţi românii care se simt, la rândul lor, revoltaţi şi responsabili, care vor şi pot să preia iniţiativa şi să se constituie într-o comunitate a celor ce iubesc pur şi simplu România.

Zecile de mii de mesaje ale cititorilor, telespectatorilor sau ascultătorilor noştri dovedesc, în fiecare zi, că suntem foarte mulţi cei cărora le pasă.

Cod Verde va include şi o serie de acţiuni publice de amploare, care exced statutul preocupărilor jurnalistice curente.

Consiliiile judeţene au depus 31 proiecte pentru programul de împădurire a terenurilor agricole degradate, căruia Ministerul Mediului i-a alocat 100,25 milioane lei (23,8 milioane euro) în 2009, au declarat pentru NewsIn, reprezentanţi ai Administraţiei Fondului de Mediu (AFM).

“Luni, 19 octombrie, au fost deschise proiectele şi a început analiza acestora. Consiliile judeţene sunt cele care au depus proiecte pentru sate, comune şi oraşe. Încă nu putem face publică valoarea proiectelor, însă când va fi finalizată verificarea tuturor proiectelor vom prezenta valoarea aprobată”, au precizat reprezentanţii biroului de presă al AFM.

Astfel, potrivit datelor AFM, au fost depuse proiecte pentru judeţele Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Craiova, Mehedinţi, Vrancea, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Harghita, Neamţ, Prahova, Caraş-Severin, Vâlcea, Olt, Ialomiţa, Suceava, Dâmboviţa, Mureş, Timiş, Tulcea şi Vaslui. De asemenea, la AFM a fost depus şi un proiect din partea autorităţilor din municipiul Bucureşti.

Iniţial, programul ar fi trebuit să se deruleze între 7 şi 21 septembrie, dar Administraţia Fondului pentru Mediu a aprobat prelungirea sesiunii de depunere a proiectelor până pe 30 septembrie şi apoi o nouă prelungire până pe 15 octombrie.

Suma maximă ce poate fi acordată unui coordonator în cadrul sesiunii de finanţare este de 5 milioane lei, se arată în Ghidul de finanţare a programului, publicat pe pagina de internet a AFM.

Programul vizează îmbunătăţirea calităţii mediului prin extinderea suprafeţei împădurite la nivel naţional, ameliorarea progresivă a capacităţii de producţie a terenurilor agricole degradate, menţinerea biodiversităţii şi dezvoltarea continuă a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor. De asemenea, acesta are rol de combatere a schimbărilor climatice prin diminuarea efectelor secetei şi limitarea deşertificării.

Programul se aplică în toată România atât în zonele rurale, cât şi în cele de la marginea oraşelor, iar finanţarea se face din taxa de poluare colectată la Fondul de Mediu.

Suprafaţa propusă pentru împădurire trebuie să fie de cel puţin 1 hectar în zona de câmpie, 2 hectare în zona de deal şi 3 hectare în zona de munte, iar numărul de puieţi forestieri ce trebuie plantaţi variază între 625 şi cel mult 10.000 bucăţi pe hectar.

Sursa: Realitatea.net

Orice zi însorită în care românul a ieşit la grătar s-a încheiat cu munţi de gunoaie lăsate în urmă. În loc de iarbă şi flori, la fiecare margine de pădure au rămas resturi menajere şi coji de seminţe.

Imagine dezolantă şi pe malurile Mureşului Superior. Tone de rumeguş aruncate la voia întâmplării de la gatere, munţi de plastic, de materiale textile, resturi menajere şi hârtii zac pe malurile râului. Autorităţile dau din umeri şi îşi pasează responsabilităţile. Unii nu cunosc situaţia iar alţii, care ştiu de ea, spun că nu-i fac faţă.

Munţi de gunoaie fac umbră pământului pe malurile apelor în judeţul Mureş. Gunoi cât vezi cu ochii. Tone de peturi, hârtii şi materiale textile. Majoritatea aduse de apa Mureşului din amonte de Topliţa. Autorităţile locale fac ce pot, dar spun că totul este în zadar.

“Din nefericire unii nu înţeleg că trebuie să îşi păstreze curăţenia. Singurul factor care stă la baza acestor deşeuri, a acestor mormane de gunoi e comoditatea cetăţenilor sau inconştienţa lor”, a declarat Gheorghe Mogilă, primar comuna Răstoliţa.

“Cauza acestor deşeuri este evident populaţia. Noi avem în curs de desfăşurare controale tamatice privitoare la verificarea modului de salubrizare atât al cursurilor de ape cât şi al celor de comunicaţii”, a precizat Octavian Moldovan, director coordonator Garda de Mediu Mureş.

Aruncat la întâmplare, un PET se biodegradează în 600-800 de ani. În prezent, doar 5% din buteliile de plastic se colectează separat în vederea reciclării, restul zac rătăcite sau în grămezi pe malurile apelor.

Sursa: Realitatea.net

Sute de hectare de teren din zona fostelor platforme siderurgice din judeţul Hunedoara sunt poluate. Din rezervoarele de deşeuri chimice s-au scurs de-a lungul timpului substanţe toxice rezultate din procesele tehnologice. Ecologizarea terenurilor este extrem de costisitoare, şi mai mult, nu există încă un studiu amănunţit despre gradul de poluare şi o delimitare exactă a zonei afectate.

Fostele combinate siderurgice de la Hunedoara şi Călan au lăsat în urma nu doar ruine, ci si sute de hectare de terenuri poluate.

“Există substanţe chimice care au devenit deşeuri chimice, în special gudroane acide, în rezervoare subterane, dar există şi sol poluat, ca urmare a deversărilor”, a precizat Geta Barabas, director APM Hunedoara.

Pământul poluat ar trebui decopertat şi apoi ars, după care ar trebui înlocuit cu un pământ vegetal. Acest lucru este însa extrem de dificil, atâta timp cât nu exista o cartografiere a solului şi nu se stie ce suprafata si până la ce adancime este pământul este afectat.

Pe aceste terenuri nu se poate face nimic. În plus, ruinele fostelor combinate nu au fost dărâmate. La Hunedoara, suprafaţa fostului combinat siderurgic este de 138 de hectare, teren care aparţine acum primăriei. Responsabilii spun că nu sunt bani pentru ecologizare.

“Planul de ecologizare cuprinde două aspecte: în primul rând e partea de dărâmare a edificiilor. Cu banii care noi o să-i primim din dărâmarea acestor edificii om continua ecologizarea propriu-zisă”, a afirmat Gheorghe Cical, director Ecosid Hunedoara.

Potrivit specialistilor de mediu, la nivelul regiunii sunt disponibile 23 de milioane de euro pentru ecologizarea solurilor poluate. Nicio administraţie locală nu a depus vreun proiect pentru obţinerea acestor fonduri.

Sursa: Realitatea.net

Un bloc în care, pentru încălzire se foloseşte căldura solului, şi în care, dacă ai norocul să fii locatar, facturile la încălzire pot fi chiar şi cu 50% mai mici. Este blocul verde, construit în Sâncraiu de Mureş, primul imobil din România încălzit ecologic.

Blocul verde a fost construit în comuna Sâncraiu de Mureş, pentru tineri.

Secretul blocului verde este modul de încălzire al apartamentelor. În acest scop este folosită o instalaţie de pompe geotermale care utilizează căldura solului şi nu poluează. Locatarii sunt mulţumiţi: raportul calitate preţ este mai mult decât acceptabil.

“Avem căldură, avem apă caldă, tot timpul. Avem consumul cred că cu 40-50% mai mic decât în oraş”, a afirmat un locatar al blocului verde.

Autorităţile locale au în plan construirea altor astfel de blocuri.

“Consumurile şi chltuielile faţă de întreţinerea unui apartament care l-am monitorizat anul trecut au fost cu 45% mai mici faţă de un apartament normal. Am mai solicitat încă două trei blocuri în construcţie dar sperăm că măcar la anul măcar unul singur să reuşim să prindem”, a declarat Remus Sângeorzan, priamr comuna Sâncraiu de Mureş.

Construcţia primului bloc verde a fost finanţată prin ANL, în cadrul unui program-pilot de realizare a unor locuinţe pentru tineri, eficiente din punctul de vedere al consumului energetic. Încălzirea a necesitat montarea, în fiecare încăpere, a unor calorifere cu dimensiuni mai mari decât cele obişnuite, pentru că se foloseşte o pompă de căldură pentru care se forează chiar şi până la 150 de metri.

Sursa: Realitatea.net

Corneliu Belciug, directorul editorial al Green Report şi directorul de programe în cadrul asociaţiei de protecţia mediului Green Revolution, a declarat în această dimineaţă că legea picnicului este necesară întrucât, în momentul de faţă, pentru a merge la iarbă verde este necesar să cunoaştem 15,16 legi şi ordine ale Ministerului Mediului.

“Nu pot să merg cu un top de legi la subraţ la picnic. Dacă eu vreau să mă duc pe marginea unui râu, cum pot să ştiu dacă pot să fac picnic. Trebuie să ştiu sub ce regim este terenul. Autorităţile locale sunt cele care trebuie să decidă dacă pot fi făcute zone de picnic, dacă au capacitatea să serviseze locurile respective”, a declarat Corneliu Belciug.

Belciug i-a cerut lui Eduard Diaconeasa, coordonatorul Ministerului Mediului, să îi dea o soluţie care să rezolve pe termen scurt problema deşeurilor lăsate de turişti în zonele verzi, însă Diaconeasa a pasat responsabilitatea autorităţilor locale şi nu a dorit să mai discute pe acest subiect, precizând că detaliile sunt de ordin tehnic.

Întrebat dacă nu este mai simplu ca toate legile să se regăsească într-un singur act normativ, coordonatorul Ministerului Mediului a declarat că este dificil, întrucât atunci când mergi la picnic ai multe domenii de reglementare, cum ar fi protecţia mediului, protecţia apelor .”Este dificil de modificat toate aceste legi doar pentru a atinge un scop care poate fi atins şi altfel. Aceste reglementări deja exstă, nu mai trebuie să facem o lege pentru a aplica legile”, a spus Diaconeasa.

Potrivit proiectului Legii Picnicului, consiliile locale care au în grijă spaţiile verzi vor trebui să amenajeze zone specifice pentru picnic, îngrădite, dotate cu puncte de colectare selectivă, toalete ecologice, locuri speciale pentru foc, fie delimitate cu pietriş, fie echipate cu grătare, precum şi locuri de parcare. Acestea vor trebui şi păzite.

Sursa: Realitatea.net

Un set de haine eco pentru nou-născuţi costă 1.000 de lei, un scutec lavabil, 75 de lei, o păturică din blană de miel, 300 de lei, iar un săpun lichid, 25 de lei. În ciuda preţurilor, sunt români care cheltuie lunar milioane pe haine, alimente şi cosmetice organice pentru copiii lor.

Laureatul Premiului Nobel Alternativ, Percy Schmeiser, avertizează România asupra riscurilor la care sunt expuse mediul, agricultura, fermierii şi consumatorii din cauza OMG (organisme modificate genetic).

Percy este fermierul canadian laureat al Premiului Nobel Alternativ pentru lupta împotriva corporaţiei americane Monsanto care i-a contaminat culturile de rapiţă cu varietăţi modificate genetic patentate de companie.

Conflictul în instanţe a durat mai bine de zece ani, timp în care familia Schmeiser a pierdut recolte, bani, timp şi a fost permanent ameninţată şi hărţuită. Recent, Percy a câştigat un proces cu Monsanto oferind lumii întregi precedentul mult aşteptat, având în vedere că astfel de cazuri apar deja peste tot în lume.

”Cultivam soiuri locale de rapiţă obişnuită ameliorate de familia mea. Într-o zi, agenţi ai Monsanto, au sunat la uşă să îmi spună că în rapiţa mea au găsit genele patentate de ei şi că îmi vor confisca recolta. În plus au cerut şi 20.000 de euro. Disputa cu Monsanto ridică de fapt probleme mult mai grave decât contaminarea rapiţei mele cu OMG. S-a arătat că fermierii sunt total neprotejaţi în faţa unor companii lacome. Nu contează cum a ajuns sămânţa MG în câmpul unui fermier. Atâta timp cât o companie deţine patentul pe acele seminţe ei şi le vor revendica fără scrupule pentru mai mult profit. (…) Monsanto a pus ghearele şi pe România, iar acestea sunt întrebări pe care trebuie să şi le pună fiecare fermier înainte de a fi prea târziu”, a declarat Percy Schmeiser, laureat al Premiului Nobel Alternativ pentru lupta împotriva Monsanto.

În România, contaminarea cu OMG începe la Ministerul Agriculturii (MAPDR), potrivit Agent Green.

“În contextul în care în România există peste 3,8 milioane de mici ferme familiale, MAPDR pare a fi mai degrabă un minister al celor câteva multinaţionale de agri-business ce-şi desfăşoară activitatea in România. Călcând peste drepturile fermierilor și consumatorilor de a avea produse fara OMG, Ministerul a dat în acest an Ordinele 185 şi 186 pentru a permite contaminarea seminţelor cu organisme modificate genetic, inclusiv acelea neautorizate pentru cultivare sau consum în UE”, scrie Agent Green într-un comunicat.

Agent Green mai precizează că ordinele sunt ilegale deoarece încalcă Directiva Europeană 2001/18/EC, Legea 247/2009 şi recomandările explicite din acest an ale Comisiei Europene, care a cerut României să aştepte ca statele membre să ajungă la un consens în această privinţă.

Organizaţiile de protecţie a mediului Agent Green şi Grinda intenţionează să dea în judecată Ministerul Agriculturii, cerând abrogarea ordinelor 185 şi 186 din 2009 care permit utilizarea seminţelor contaminate cu organisme modificate genetic (OMG).

“Am depus astăzi plângerea la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin care le solicităm să anuleze cele două ordine emise în acest an, prin care, călcând peste drepturile fermierilor şi consumatorilor de a avea produse fără OMG, ministerul a dat cele două ordine pentru a permite contaminarea seminţelor cu organisme modificate genetic, inclusiv acelea neautorizate pentru cultivare sau consum în UE”, a declarat preşedintele Agent Green, Gabriel Păun.

Coodronatorul asociaţiei de protecţie a mediului Grinda, Dan Craioveanu, a explicat că, în conformitate cu legislaţia, cele două organizaţii vor acorda ministerului 30 de zile pentru a da un răspuns plângerii. În situaţia în care MAPDR nu va lua decizia abrogării acestor ordine, Agent Green şi Grinda vor acţiona în judecată ministerul de resort.

Reprezentanţii Agent Green şi Grinda au adăugat că nu se aşteaptă la un răspuns pozitiv de la minister, aratând că Ministerul Agriculturii nu le-a răspuns nici la solicitările anterioare.

De asemenea, cele două organizaţii vor solicita Ministerului Administraţiei şi Internelor să ancheteze “acţiunile ilegale ale Ministerului Agriculturii”, iar Comisiei Europene vor cere impunerea de sancţiuni împotriva ministerului de resort.

Sursa: Realitatea.net