Mai mult decât un simplu mijloc de transport, maşinile pot fi privite ca obiect al unei pasiuni, sau ca un rău necesar. De ce rău? Desigur, pentru că poluează. Există, însă, taxa auto. Hulită sau susţinută, în ultimele luni ea a adus bani la Fondul de Mediu. Mulţi sau puţini? Rămâne de văzut.

Banii colectaţi din taxa de poluare auto, după 1 iulie, intră la Fondul de Mediu şi nu la bugetul de stat cum se întâmpla în anul 2007 şi de prima jumătate din acest an. Până acum, prin programul de înnoire a parcului auto au fost retrase din circulaţie peste 70.000 de maşini mai vehchi de 12 ani. Amenajarea de spaţii verzi şi acordarea de finanţări realizarea de proiecte de încălzire din resurse alternative reprezintă celelalte două direcţii spre care sunt direcţionaţi banii încasaţi de pe urma celor care plătesc taxa auto.

“Vorbim de remat, vorbim de maşini, vorbim de programul Rabla, care este finanţat din taxa de poluare. Din această taxă se mai finanţează programul pentru creşterea spaţiilor verzi în localităţi. Până în momentul de faţă avem contracte de aproape 300 de parcuri, din care unele sunt terminate din aceşti bani. Tot din aceşti bani se finanţează programul de înlocuire şi completare a sistemelor clasice de încălzire cu elemente regenerabile, aşa-zisul program cu panouri solare fotovoltaice, pompe de căldură”, a declarat Mihai Toti, preşedintele AFM.

Citeste mai mult pe TMCTV.ro.

Preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene, Nicolas Sarkozy, şi şefii de guvern a nouă ţări din Europa de Est se reunesc în 6 decebrie la Gdansk, Polonia, pentru a discuta despre Pachetul european energie-climat, a anunţat joi la Paris premierul polonez.

Printre ţările invitate figurează România.

“Voi fi foarte fericit să îl întâmpin pe preşedintele Sarkozy la 6 decembrie la Gdansk. Va fi ocazia pentru organizarea unei întâlniri, în cadrul unui dejun de lucru, cu toate statele care, alături de noi, caută o altă soluţie energetică”, a declarat Donald Tusk la capătul unei întrevederi la Elysée cu preşedintele francez.

“Vom continuat să lucrăm pentru a putea, în 6 decembrie, să prezentăm un proiect care va satisface dorinţele celor care s-au simţit ameninţaţi de proiectul aflat în prezent în discuţie”, a adăugat Tusk.

Citeste mai mult pe TMCTV.ro.

Evenimentul va reuni peste 50 de expozanţi, producători, planificatori, furnizori de energie, experţi din cercetare şi dezvoltare, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor şi ai altor instituţii, care vor prezenta subiecte variate, acoperind domeniile energiei regenerative şi cel al eficienţei energetice. În programul evenimentului sunt anunţate şi conferinţe despre biocombustibil, energia rezultată din deşeuri, eficienţă energetică, energie eoliană, geotermie, hidroenergie, brokeraj tehnologic şi finanţare şi promovare de proiecte pe aceste domenii.

Directorul firmei a declarat: „RENEXPO® South-East  Europe 2008 în Bucureşti este un „must” şi pentru reprezentanţii ţărilor din vestul Europei care caută uşa spre o intrare de succes pe viitoarea piaţă regenerativă din sudestul Europei”, spune reprezentanta organizatorilor (RECCO RO Expoziţii), Avena Gall-Tamaş.
În intervalul 19 - 20 noiembrie, taxa de intrare la târg va fi de 10 lei, cu menţiunea că studenţii, pensionarii şi persoanele cu dizabilităţi vor plăti cinci lei. În ultima zi a târgului, intrarea va fi liberă.

Gasesti aceasta stire pe Realitatea.net.

În momentul în care i-au observat pe oamenii legii, braconierii au aruncat în apă uneltele, dar şi pestele capturat. Pescarii ilegali au fost depistaţi pe lacul Belciug, de pe Braţul Sfântul Gheorghe, o zonă strict protejată, unde nu ar trebui să ajungă decât specialiştii care supraveghează aria.

“Zonele protejate nu sunt atât de accesibile”, a declarat consilierul Marian Mihalcea, de la Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării.

“Ducem o luptă destul de mare cu aceşti aşa-zişi pescari, de fapt braconieri, deoarece ei se acoperă cu acte, respectiv permise de pescar”, a precizat comisarul şef Costel Ifrim, Garda de Mediu, Tulcea.

Cei şase braconieri s-au ales cu dosare penale şi riscă până la cinci ani de închisoare. Specialiştii atrag însă atenţia ca braconajul şi pescuitul electric pot duce la dispariţia anumitor specii. Odată atinsi de curentul electric, peştii îşi pierd şi capacitatea de reproducere.

Poti viziona aceasta stire pe Realitatea.net.

Sursa: Petrom

“Contractul presupune achiziţionarea de servicii aferente prezentării şi implementării unui concept de punere în siguranţă şi închidere ecologică a celor două batale de slamuri fosfoamoniacale în vederea eliminării sursei de poluare a apei subterane şi prevenirea poluării subsolului aparţinând Doljchim”, se precizează în anunţul Petrom. Acesta include eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate, salubrizarea şi servicii similare, în partea de sud-vest a platformei Doljchim, din comuna Işalniţa, judeţul Dolj.

Contractul are termen de finalizare şase luni de la data atribuirii.

Volumul de slam depozitat în batalul nr. 1 este de aproximativ 180.000 metri cubi, iar volumul de slam depozitat în batalul nr. 2 este de aproximativ 90.000 metri cubi, potrivit companiei.

Cuantumul garanţiei de participare la licitaţie este de 50.000 euro, iar cuantumul garanţiei de bună execuţie este de 10% din pretul contractului (fără TVA).

Companiile interesate trebuie să fii înregistrat o medie a cifrei de afaceri pe ultimii trei ani financiari (rezultată din activitatea desfăşurată în domeniul de activitate aferent obiectului contractului) de minim zece milioane euro.

Citeste mai mult pe TMCTV.ro.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va aloca pentru 2009 un sprijin financiar de 20.980.000 de lei pentru agricultura ecologică, a declarat pentru NewsIn, consilierul pentru agricultură ecologică din cadrul instituţiei, Teodora Aldescu.

Totodată, ministerul va acorda producătorilor un sprijin de 50% din contravaloarea taxei de inspecţie şi certificare, suma maximă care va putea fi acordată pentru fiecare producător fiind de 900 de lei, de anul viitor.

Din aceeaşi sumă, pentru culturile aflate în perioada de conversie se va aloca un sprijin de 425 de lei pe hectar pentru teren arabil, păşuni şi fâneţe permanente şi de 700 de lei pe hectar pentru culturile de viţă de vie şi livezi, pentru maximum 20 hectare pentru fiecare producător.

Tot de anul viitor, apicultorii vor primi un sprijin de 75 de lei pentru fiecare familie de albine, certificată în sistemul de agricultură ecologică. Ministerul precizează că acest sprijin se acordă pentru maximum 50 de familii de albine pentru fiecare producător.

Teodora Aldescu estima luna trecută că valoarea exportului de produse ecologice va atinge anul acesta 100 de milioane de euro.

Citeste mai mult pe TMCTV.ro.

Mai mult decât un simplu mijloc de transport, maşinile pot fi privite ca obiect al unei pasiuni, sau ca un rău necesar. De ce rău? Desigur, pentru că… poluează. Există, însă, taxa auto. Hulită sau susţinută, în ultimele luni ea a adus bani la Fondul de Mediu. Mulţi sau puţini… rămâne de văzut.

Banii colectaţi din taxa de poluare auto, după 1 iulie, intră la Fondul de Mediu şi nu la bugetul de stat cum se întâmpla în anul 2007 şi de prima jumătate din acest an. Până acum, prin programul de înnoire a parcului auto au fost retrase din circulaţie peste 70.000 de maşini mai vehchi de 12 ani. Amenajarea de spaţii verzi şi acordarea de finanţări realizarea de proiecte de încălzire din resurse alternative reprezintă celelalte două direcţii spre care sunt direcţionaţi banii încasaţi de pe urma celor care plătesc taxa auto.

Sursa foto: NewsIn

România este din nou “fruntaşă” într-un clasament european negativ. Ţara noastră necesită cel mai mare volum de investiţii în reţeaua de apă potabilă din Europa: 3,8 miliarde de euro până în 2013.

Potrivit datelor cuprinse în Programul Operaţional Sectorial de Mediu, dacă România necesită lucrări la infrastructura de apă potabilă de aproape 4 miliarde de euro, în cazul Bulgariei, spre exemplu, sunt necesare investiţii de 3,1 miliarde euro, în Ungaria de 2,1 miliarde euro sau în Portugalia, de 1,1 miliarde euro. Estonia are nevie de cele mai puţine investiţii, de 200 milioane de euro.

Mai mult de 50% din reţelele de distribuţie a apei din România sunt mai vechi de 30 de ani, ceea ce generează pierderi de apă de până la 30%. Cele peste 1.900 localităţi alimentate cu apă potabilă dispun de o reţea de distribuţie de circa 48.000 de kilometri.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice spune că nu deţine date privind prejudiciile financiare din cauza pierderilor de apă, însă acetsea nu sunt suportate de utilizatori. Datele instituţiei indică, de asemenea, că Bucureştiul ocupă primul loc în funcţie de starea precară a sistemului de alimentare cu apă, urmat de Constanţa, Dolj, Braşov şi Iaşi.

Stire aparuta pe TMCTV.ro.

Dupa o avalansa de proiecte anuntate in domeniul parcurilor eoliene, in urmatorii ani se asteapta o activitate intensa de fuziuni si achizitii. Criza financiara si noua legislatie de sprijin a energiei din surse regenerabile, care ridica noi riscuri pentru investitiile in eolian, vor scoate in afara pietei investitorii care nu au expertiza in domeniu si fara soliditate financiara. “Timpul speculatorilor s-a terminat!”, sunt de parere specialistii consultati de Business Standard.

In criza de lichiditati, micii dezvoltatori eolieni si cei fara experienta in domeniu vor fi fortati sa isi vanda proiectele, a declarat Mihai Mares, partener la firma de avocatura Garrigues Romania, reprezentanta locala a celei mai mari firme de avocatura din Spania, Garrigues. “Dau ca exemplu unii dezvoltatori imobiliari, care au incercat marea cu degetul. In criza de lichiditati, acestia vor incerca sa se restructureze si sa vanda proiectele. Cred ca timpul speculatorilor s-a terminat, atat in domeniul imobiliar, cat si in cel eolian. Vor ramane numai firmele cu soliditate ridicata in tarile de origine, care, intr-o prima perioada, pot sa se autofinanteze, pentru ca bancile acorda foarte greu credite acum, in primul rand din cauza ca nu stiu la ce dobanda sa faca finantarea”, a spus Mares.

El a adaugat ca acesta este un lucru bun pentru Romania, intrucat vor ramane investitori mai putini, dar seriosi, cu expertiza si care au capacitate financiara. “Cred ca, din 2009, vor avea loc multe tranzactii si s-ar putea sa mai apara cateva de magnitudinea CEZ (care a cumparat proiecte de 600 MW - n.r.), poate inca trei-patru”, a afirmat reprezentantul Garrigues. Potrivit acestuia, printre marii jucatori s-ar mai putea numara Enel sau Iberdrola, dar in special grupurile energetice prezente deja pe piata locala, fie prin privatizarea firmelor de utilitati, fie inscrise in proiecte dezvoltate in parteneriat cu Nuclearelectrica sau Termoelectrica.

Opinii asemanatoare are si Valeriu Binig, Financial Advisory Services in cadrul biroului local al Deloitte. Pe langa problemele cauzate de criza financiara, acesta crede ca piata de energie eoliana va fi afectata si de noile reglementari din domeniu. “Noua lege privind sprijinirea electricitatii din surse regenerabile transforma operatorii de parcuri eoliene in jucatori pe piata liberalizata de electricitate”, a declarat Binig. El a explicat ca, potrivit noii legislatii, contractele de achizitie la pret reglementat cu operatorii de distributie, indiferent de nivelul productiei, vor mai fi disponibile numai pentru unitati sub 1 MW putere instalata. “In aceste conditii, multi dezvoltatori vor fi descurajati sa dezvolte structuri de prognoza si ofertare pe piete si sa-si asume riscurile de pe piata de echilibrare”, a spus oficialul Deloitte.

Citeste mai mult pe Standard.ro.

Articol aparut in Business Standard, 14 noiembrie 2008 de Simona Dobre, Teodora Vasalca.

Dacă nu avem grijă de copacii noştri, de mediu şi de planeta noastră, viitorul va fi sumbru. Ştiaţi că 10% din recifurile de corali sunt distruse deja? iar experţii avertizează că situaţia se va înrăutăţi. Coralii mor din cauza schimbarilor climatice şi a celor de mediu sau a contaminarii apei.