De sărbători zeci de mii de brazi sunt sacrificaţi pentru ca noi să avem un pom de Crăciun în casă. Bucuria de câteva zile are un preţ mult prea scump: cu fiecare brad doborât, se pierd ani întregi de muncă, metri cubi de lemn, oxigen şi stabilitate pentru sol. Dar tradiţia ca oamenii să împodobească bradul de Crăciun trebuie păstrată, şi pentru asta există varianta ecologică. Cu ajutorul campaniei - Salvează bradul de Crăciun lansată de trustul nostru şi tu poţi salva natura!

Pentru spaţiile generoase, brazii de 2 metri ar putea fi ideali. Dacă locuiţi la apartament un brad ceva mai mic ar putea fi răspunsul care-l căutaţi, iar dacă vreţi să aduceţi spiritul sărbătorilor de iarnă şi la locul de muncă, puteţi aşeza pe birou lângă poza celor dragi un brăduţ în miniatură.

Şi bradul ecologic începe să aibă succes. Silvicultorii harghiteni au scos la vânzare câteva sute de brăduţi în ghiveci, pentru a testa piaţa.

ANTAL CSABA – responsabil pepinieră forestieră Gheorgheni ne declara:

“S-au vândut bine, am avut 200 de bucăţi pregătite cu pământ la rădăcină, ceea ce am vândut într-o săptămână”

Puţini ştiu cât de greu creşte un brad.

Odată ajunşi în pepinieră, brăduţii au nevoie de 4-5 ani pentru a ajunge la înălţimea genunchiului unui om, însă mai trebuie să treacă alţi 100 de ani pentru ca bradul să ajungă la maturitate.

Nu trebuie uitată varianta bradului de import.

BOGDAN RUSU distribuitor brazi de import ne spune:

“Aceste culturi speciale pentru Craciun se practică în Germania, în Danemarca. Acolo lumea iubeşte mediul, copacii sunt cultivaţi special”.

Un brad în ghiveci are avantajul că poate fi împodobit câteva ierni, iar apoi poate fi plantat.

“Si voi puteţi da o mână de ajutor naturii, alegând o variantă ecologică pentru Bradul de Crăciun.”

Sursa: Realitatea TV

Pe Valea Trotuşului, tăierea ilegală a pădurilor s-a transformat într-o afacere de milioane. Copacii furaţi din păduri intră în gater fără acte şi iese cherestea cu acte în regulă. Totul cu ajutorul aşa-zişilor “avizişti”, patroni de firme care fac rost de documente justificative pentru transportul lemnului.

În comuna băcăuana Agăş, traficanţii de lemn încarcă săptămânal tiruri cu cherestea. Cunosc şi ei zicala ,,Clientul nostru, stăpânul nostru”, aşa că sunt dispuşi să te servească oricum, cu sau fără acte.

Un rol cheie în toată afacerea îl au aşa-numiţii „avizişti”.

Şeful Direcţiei Silvice Bacău susţine că în baza de date a instituţiei sunt informaţii despre cei care prelucrează ilegal lemnul la Agăş, dar totul se blochează când trebuie să dovedească acest lucru.

Silvicultorii nu pot decât să-i urmărească pe traficaţii de lemn. Oricum, şi dacă-i prind în flagrant, singura pedeapsă pe care o risca este o amendă de câteva milioane.

Într-un secol, România a pierdut jumătate din păduri. Apogeul a fost atins în ultimele 2 decenii, de când fondul forestier a început să fie retrocedat. Proprietarii sau hoţii de lemn au ras de pe faţa pământului zeci de mi de hectare de pădure pentru a le transforma în bani. Până la inundaţiile catastrofale din ultimii ani, nimeni nu s-a gândit că natura se poate răzbuna la fel de crud precum a fost tratată de oameni.

A fost cândva un peisaj de vis: pădure cât vedeai cu ochii! Acum însă, totul s-a transformat în dezastru, după ce zeci de copaci din pădurea Tunari au fost puşi la pământ de hoţi.
Nici pădurea Băneasa n-a scăpat de furia oamenilor. Numai că de data asta copacii au fost tăiaţi pentru a face loc betoanelor. De altfel pădurea din jurul capitalei dispare pe zi ce trece.

Alt oraş, aceeaşi situaţie. Vorbim de pădurea Trivale din Piteşti. Peste un hectar de pădure din mijlocul oraşului a dispărut pentru a face loc vilelor.

Nici parcurile naţionale n-au scăpat de ameninţarea betoanelor. În defileul Deda Topliţa, zeci de copaci au fost doborâţi pentru lucrări de amenajare a râului.

Sursa: Realitatea TV

Marile oraşe ale României riscă să se sufoce sub pătura grea de gaze toxice, fum şi praf. Tot mai mulţi oameni suferă, iar bolile de plămâni, în special cancerul pulmonar, fac, de la an la an, tot mai multe victime.

Ori de câte ori bate vântul, nori grei de cenuşa de la Complexul Energetic Craiova se ridică deasupra unui cartier mărginaş al oraşului. În iulie a fost însă atât de rău încât a fost afectată chiar şi circulaţia pe un drum european.

Imagini de la Craiova ne-a trimis şi Mihnea. Telespectatorul ne-a spus că cenuşa ar trebui udată ca să nu se ridice în aer, dar instalaţia de apă a Complexul Energetic nu a funcţionat niciodată.

Neatenţia unora a făcut ca mii de bistriţeni să fie nevoiţi să inhaleze un fum înţepător. La începutul lunii noiembrie, groapa de gunoi a oraşului a luat foc. Timp de o săptămână, mii de oameni au orbecăit pe străzi şi au fost nevoiţi să-şi ţină respiraţia. Pompierii au stins cu greu incendiul.

Vinovaţi pentru aerul poluat pe care îl respirăm zilnic sunt şi unii oamenii. Romii din Lunca Cetăţuii dau foc cablurilor ca să scoată cupru şi aluminiu, pe care le vând apoi la centrele de colectare. Ce mai contează că fumul dens şi inecăcios intoxică un întreg cartier al Iaşiului, după cum se vede în imaginile surprinse de Mihai.

În pericol sunt şi locuitorii judeţului Constanţa. Liliana din Năvodari ne-a scris că oamenii din jurul rafinăriei Petromidia Năvodari se pot îmbolnăvi cauza gazelor emanate din furnale.

Acceaşi situţie se întâlneşte şi în zona Combinatului siderurgic din Galaţi. Imagini cu gazele fumul gros care se răspândeşte în aer am primit de la Nicu.

Sursa: Realitatea TV

Statisticile arată că din 1990 si până în 2000 au dispărut peste 130.000 de hectare de pădure. Neamţ, Harghita, Iaşi, Covasna, Satu Mare şi Maramureş, sunt doar câteva dintre judeţele de unde au dispărut păduri întregi.

Localinii din comuna nemţeană Dămuc au tăiat, în doar trei ani, 70 de hectare de pădure. Alte zeci de hectare de pădure au dispărut din Munţii Piatra Craiului, din judetul Bihor. Practic, în doar câteva luni, dintr-o pădure deasă au rămas doar câteva cioturi. Pădurarii se declară neputincioşi şi spun că sunt prea puţini pentru câţi hoţi mişună prin codrii.

Gasesti aceasta stire pe Realitatea.net.

În pepiniera de la Gheorgheni, judeţul Harghita, silvicultorii au plantat în ghiveci aproximativ 4.000 de brăduţi argintii. Au scos o parte la vânzare, ca să testeze piaţa. Rezultatul experimentului a depăşit toate aşteptările silvicultorilor. “S-au vândut bine, am avut 200 de bucăţi pregătite cu pământ la rădăcină”, a spus responsabilul pepinierei forestiere de la Gheorgheni, Antal Csaba.

Preţul unui brad ecologic de Crăciun a fost de asemenea experimental. Un pom înalt de un metru şi jumătate s-a vândut cu 50 de lei. Unul similar, din import, costă de trei ori mai mult. Anul trecut, peste 120.000 de brazi de Crăciun au fost tăiaţi din pădurile harghitene. O mare parte din ei a rămas nevândută, iar pomii au ajuns la gunoi sau pe foc.

“Nenorocirea mare este că dacă brazii creşteau precum buruienile, în decurs de 19 ani tot trebuiau să se termine. Unui brad cu diamentrul de 15-20 cm la bază îi trebuie între 25 şi 40 de ani să crească”, a declarat un reprezentant al Direcţiei Silvice din Miercurea Ciuc, Zerkula Laszlo.

Silvicultorii spun că harghitenii au început să fie mai atenţi cu pădurea, poate şi din cauza faptului că suprafeţele acoperite de conifere s-au împuţinat considerabil în ultimii ani. Un exemplu grăitor este cel al pădurii Racu-Mădăraş care nu mai există decât pe hartă.

Gasesti aceasta stire pe Realitatea.net.

Foto: jlhuss.blog.lemonde.fr

La alegerile parlamentare din noiembrie, Partidul Verde Ecologist a obţinut 0,86% din voturi la Senat şi 0,75% la Camera Deputaţilor. “E o problemă, într-adevăr”, a comentat Cohn-Bendit. “Este rezultatul comunismului. Ţara dumneavoastră nu a avut un spaţiu public deschis, care să permită pătrunderea acestor idei. Iar dezbaterea privind ecologia a început în anii ‘80″, a explicat fostul lider al studenţilor din timpul revoltelor din mai 1968 din Franţa.

Cu toate că schimbările climatice sunt foarte importante pe agenda europeană, Cohn-Bendit s-a arătat rezervat cu privire la şansele partidului său de a obţine mai multe locuri în Parlamentul European după alegerile din iunie 2009. În prezent, grupul Verzilor din Parlamentul European are 35 de deputaţi, în mare majoritate din Germania şi Franţa.

“Deşi schimbările climatice sunt importante pe agenda UE, problema este dacă putem demonstra oamenilor că măsurile privind mediul sunt şi un mod de a combate criza economică. Pericolul este că oamenii vor să combată mai întâi criza economică şi abia apoi, când situaţia economică va fi mai bună, să se revină la schimbările climatice. Iar acest mod de gândire e greşit”, a explicat europarlamentarul german.

“S-a demonstrat ştiinţific că dacă nu luăm acum măsuri privind schimbările climatice, costurile pentru economiile noastre vor fi mult mai mari decât acum. O viziune pe termen scurt este foarte periculoasă”, avertizează Daniel Cohn-Bendit.

Daniel Cohn-Bendit: Nu există democraţie fără combaterea corupţiei

Gasesti aceasta stire pe Realitatea.net.

Doar 70 de posesori ai maşinilor second-hand au participat joi la marşul împotriva noii taxe de poluare auto.

Deţinătorii de maşini second-hand veniţi din judeţele Sălaj, Prahova, Iaşi, Constanţa, Vaslui şi cei din Capitală s-au adunat în faţa Muzeului „Grigore Antipa“ de la ora 11.30 pentru a protesta faţă de triplarea taxei auto. Potrivit liderului contestatarilor, Mihai Stana, toţi cei care protestează au depus un memoriu la Palatul Victoria prin care cer revenirea la vechea taxă de poluare auto.

Memoriul a fost semnat de către 2.000 de proprietari de maşini second-hand din toată ţara. Între orele 13.00 şi 14.00, protestatarii au plecat în marş spre Parlament pe traseul Piaţa Victoriei-Calea Victoriei-Piaţa Naţiunile Unite-Bulevardul Naţiunile Unite-Parcul Izvor. La sfârşitul manifestării, protestatarii au anunţat că ar putea urma un alt marş împotriva taxei auto pe 22 decembrie.

Citeste mai mult pe Cotidianul.ro.

Temperaturile din toamna aceasta au crescut, în zonă, cu 3-5 grade Celsius faţă de cele obişnuite, arată un studiu recent, citat de toată presa străină.

Cu 10 ani mai devreme decât prevedeau cercetătorii, Arcticul a atins o rată a încălzirii record, anunţă un studiu al Centrului Naţional de Date pentru Zăpadă şi Gheaţă din SUA (NSIDC), citat de “The Independent”.

Temperaturile din zonă sunt mai ridicate decât cele obişnuite, pentru că topirea gheţii din timpul verii acumulează căldura în ocean şi o eliberează în timpul toamnei, când gheaţa începe să se refacă după topirea din vară.

Citeste mai mult pe Cotidianul.ro.

De Sărbători cu toţii ne dorim să avem în case un brad mare, împodobit, sub care Moşul să lase cadourile pe care le-am aşteptat un an întreg. Totuşi câţi dintre noi s-au gândit vreodată câţi ani îi trebuie unui brad ca să ajungă “pom de Crăciun”?! Vă prezentăm în minutele următoare povestea bradului, de la sămânţă până când ajunge să domnească în desişul pădurii.

Povestea bradului începe primăvara. Atunci se fac însămânţările în solarul de la Zărneşti, într-un amestec de pământ cu frunze de foioase şi ace de răşinoase. Odată semănate seminţele de brad, nea Ion ştie ce are de făcut. Din aprilie şi până în septembrie se trezeşte zilnic la 5 dimineaţa ca să ude brăduţii.

“Dacă a dat soarele şi e prea cald, vin apoi să ridic folia sus până la un metru şi ceva ca să aibă aer, dăm folia jos pe la 9, udăm şi rămâne până dimineaţa” ne declara nea Ion, ingrijitorul solarului.

Brazii din jur au aproximativ 6 luni. Vor mai sta în solar până vor împlini un an. Ca să poată fi duşi în pepinieră trebuie să îndeplinească însă mai multe criterii… tulpina trebuie să aibă 6 cm iar rădăcina să fie de 10 cm. Brazii care întrunesc condiţiile sunt mutaţi.

Odată ajunşi în pepinieră, brăduţii au nevoie de 4-5 ani pentru a ajunge la înălţimea genunchiului unui om, însă mai trebuie să treacă alţi 100 de ani pentru ca bradul să ajungă la maturitate.

Pentru ca un brad să ajungă la înălţimea de peste 2 metri, trebuie să treacă 14-15 ani.

DAN OLTEANU - director Regia Pădurilor Kronstadt ne declara:

“Tăierea unui brad constituie infracţiune, iar în condiţiile în care se suie să taie un vârf frumos, acel arbore este pierdut, va trebui extras”.

Dar tradiţia ca oamenii să împodobească bradul de Crăciun trebuie păstrată. Aşa că cea mai bună soluţie este să cumperi un brad în ghiveci, care, pe lângă faptul că poate fi pom de Crăciun mai multe ierni, poate fi plantat apoi şi în grădină.

Sursa: Realitatea TV