Groapa de gunoi a Timişoarei este închisă, însă doar ziua, susţin reprezentanţii primăriei din Şag, o comună aflată la câţiva kilometri de Timişoara. Potrivit acestora, în timpul nopţii, operatorul de salubritate al oraşului de pe Bega depozitează încă deşeuri în zonă, deşi obiectivul este închis printr-un ordin venit de la Uniunea Europenă. Pentru a dovedi că legea este încălcată, viceprimarul comunei Şag a stat noaptea la pândă şi a reuşit să-i prindă în flagrant.

Reprezentanţii primăriei din Şag, comună aflată la câţiva kilometri de Timişoara, s-au trezit cu noaptea în cap, hotărâţi să-i prindă în flagrant pe cei care depozitează ilegal deşeuri la fosta groapă de gunoi a Timişoarei. Nu au avut mult de aşteptat.

“Am surprins o maşină la ieşirea din rampă, maşină de Retim şi mai este una pe rampă, băieţii au anunţat şi s-a retras, s-a reîntors când ne-a văzut pe noi că filmăm”, a declarat Ştefan Bădăi, viceprimar Şag.

“Timişoara produce 350 de tone de gunoi pe zi. Aceste reziduri municipale sunt transportate în autospeciale compactoare. Este puţin probabil ca 350 de tone să poată fi duse aşa, spre ziuă, in depozitul Parţa”, a decarat telefonic, Florin Cepănariu, Director Retim.

Dacă se va dovedi că firma de salubrizare depozitează deşeuri în zonă inspectorii de la Garda de Mediu vor da amenzi cuprinse între 50.000 şi 100.000 lei.

Sursa: Realitatea TV

830 de lei pentru fiecare hectar de teren pe care vor fi înfiinţate perdele forestiere. Aceasta este suma pe care Ministerul Agriculturii o va da proprietarilor care îşi pun la dispoziţie terenurile.

Suma a fost calculată pe principiul compensaţiei. S-a avut în vederea pierderea de venit ca urmare a exploatării suprafeţei respective. Faţă de anul trecut, nivelul compensaţiei a crescut cu 90 de lei. La sfârşitul anului trecut, reprezentanţii Ministerului Agriculturii anunţau că intenţionează să acopere cu perdele forestiere aproximativ 22 de mii de hectare. De asemenea, Regia Naţională a Pădurilor şi+a propus ca în 2009 să regenereze peste 17 mii de hectare de pădure.

Sursa: Realitatea TV

Tergiversarea adoptării bugetului a transformat parcările de pe marginea Drumului Naţional numărul unu în rampe de gunoi. Munţi de resturi aruncate de şoferi zac neridicate, întrucât contractul cu firma de salubrizare a expirat. Iar reprezentanţii ministerului Transporturilor susţin că nu au putut organiza o nouă licitaţie nestiind pe ce bani sa se bazeze de la buget.

Gunoaiele se afla pe marginea lui DN1 de mai bine de 2 saptamani. Trist este faptul ca nici nu se stie cand acestea vor fi ridicate.

Gunoie în mai toate parcările de pe DN 1. La finele anului trecut a expirat contractul semnat de Compania Naţională a Drumurilor şi firma de salubritate. Altul nu a fost încheiat.

Cătălin Vlad – dir adj Drumuri Naţionale Prahova ne declara:

“Bucurestiul a demarat procedura de achizitie in regim de urgenta a acestor servicii, dar la inceputul lunii februarie inca neexistand la nivel DRDP Bucuresti bugetul stabilit, nu s-a putut finaliza.”

Situaţia este asemănătoare şi în localităţile Ciolpani şi Tâncăbeşti, din apropierea Capitalei. Oamenii sunt nemulţumiţi deoarece deşeurile se află foarte aproape de gospodării şi se întind şi prin pădurea din zonă.

“Gunoiul e de o săptămână e aici. Nu a mai venit nimeni. A zis că s-a terminat contractul, le-a luat seara pe la 6 şi nu a mai venit nimeni să aducă alte cutii cu gunoi. Le iau câinii, le întind pe tot terenul pe aici” ne declara un locuitor.

Oamenii aşteaptă acum ca autorităţile să organizeze o licitaţie cât mai repede pentru ca gunoaiele să fie ridicate din nou.

Sursa: Realitatea TV

Vrâncenii resimt din ce în ce mai mult lipsa spaţiilor verzi. Dorinţa de a respira aer proaspăt l-a îndemnat pe un focşănean să planteze în faţa blocului o minigrădină botanică. Bărbatul a adunat în 20 de ani peste 80 de specii de arbori.

Bogdan Nicolae, fost silvicultor, a început să planteze copacii în faţa blocului după anii 90. An de an, sub geamul de la balcon, au apărut specii noi precum gincobiloba, arborele de tisă, gutuiul japonez şi molidul argintiu.

Domnul Bogdan Nicolae, inginer silvic ne declara:
“Deci sunt 70 de specii. Au fost vreo 80 şi ceva, a mai tăiat cine a vrut să facă pagubă, dar am rămas cu 68-70. Sper să rămână până în vară.”

Vrânceanul spune că a creat această minigrădină ca să-i îndemne pe oameni să nu mai taie copacii.

“Am făcut multe călătorii în străinătate şi am văzut altă dragoste faţă de natură în locurile alea. Mă uitam prin alte părţi, vine omul, se duce la floare, o miroase acolo şi pleacă mai departe, aproape o mângâie. La noi vine şi rupe creanga şi pleacă cu ea, cu totul” ne mai spune Domnul Bogdan.

Minigrădina bătrânului oferă însă oxigen prea puţin pentru cei peste 100 de mii de locuitori din Focşani. Reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului spun că spaţiile verzi din oraş sunt la jumătatea celor impuse de Uniunea Europeană.

Rodica Bonceag, purtător de cuvânt APM ne spune:
“Suprafaţa de spaţiu verde este în jur de 6,5 metri pătraţi pe cap de locuitor, iar o normă dorită europeană prevede ajungerea undeva la 15-20 de metri pătraţi pe cap de locuitor.”

“Avem 5 parcuri, impropriu spus parcuri pentru că nu au suprafaţa stipulată în legislaţie dar ne putem bucura cu aceste scuaruri pe care le avem” ne spune si Doamana Otilia Stoica, sef spatii verzi Primaria Focsani.

Parcurile din Focşani au cel mult două hectare. Potrivit legislaţiei, un spaţiu verde este denumit parc doar dacă depăşeşte 20 de hectare. Reprezentanţii primăriei Focşani spun că nu au deocamdată spaţii pentru amenajarea unui parc aşa cum prevede legea.

Sursa: Realitatea TV

În faza a doua de votare a campaniei pentru Cele şapte noi minuni naturale ale lumii, rezervaţia din judeţul Hunedoara se află printre primele 10 poziţii la categoria sa, având acum şi mai multe şanse de a se număra printre cei 21 de finalişti din vară.

Anul trecut, votanţii pe Internet au ales Parcul Naţional Retezat (PNR) să reprezinte România în competiţia online pentru statutul de nouă minune naturală a lumii, derulată de organizaţia elveţiană “New7Wonders”.

În decembrie 2008, rezervaţia naturală a ajuns printre cei peste 250 de nominalizaţi din prima fază a concursului, aleşi din 441 iniţiali, pregătindu-se acum să intre în top 77, următoarea etapă, pentru care publicul a început să voteze de luna trecută.

Concurenţii care se bat în această fază au fost împărţiţi în şapte categorii, dintre care câte 11 vor merge mai departe: 1. peisaje şi formaţiuni glaciale, 2. insule, 3. munţi şi vulcani, 4. peşteri, formaţiuni pietroase şi văi, 5. păduri, parcuri naţionale şi rezervaţii naturale, 6. lacuri, râuri şi cascade şi 7. peisaje marine.

Momentan, Parcul Naţional Retezat ocupă locul 7 din cei 57 de candidaţi ai celei de-a cincea categorii, după ce acum două săptămâni se clasa pe locul 4, având şanse mari să rămână în top 11 dacă se înteţesc voturile.

PNR este surclasat deocamdată de situri precum Parcul Naţional Puerto Princesa, din Filipine, sau de Munţii Pădurea Neagră din sud-vestul Germaniei, surclasând atracţii celebre precum Parcul Dinozaurilor din Canada.

New7Wonders.com scrie însă că rezervaţia din judeţul Hunedoara nu are încă comitet de suport, obligatoriu pentru a trece în faza următoare a concursului dacă primeşte voturile necesare. Florina Crişan, responsabil de relaţii publice la Administraţia PNR, spune însă pentru Cotidianul că hârtiile pentru înfiinţarea grupului de sprijin au fost deja trimise şi se aşteaptă o confirmare.

Ea a promis că, dacă rezervaţia naturală va ajunge printre cei 21 de aleşi din vară, reprezentanţii parcului vor face “mare vâlvă” pentru sporirea numărului de voturi, printre care se numără şi vizite în şcoli. Votarea va dura până pe 7 iulie, lună în care un comitet de experţi ai naturii, condus de fostul preşedinte UNESCO, Federico Mayor, va reduce lista la 21 de finalişti.

Aici puteţi vota pentru Parcul Naţional Retezat

Articol de Ionut Dulamita, 19 Feb 2009, Cotidianul.ro.

Citeşte şi: Parcul Naţional Retezat rămâne în cursa pentru cele 7 noi minuni ale lumii, pe Cotidianul.ro.