Astăzi, Grupul de Presă Realitatea-Caţavencu a instaurat din nou codul verde! Prin acestă campanie suntem alături de toţi cei care se simt responsabili şi vor să facă Romania mai curată. Criza economică loveşte în pădurile din România. Direcţiile silvice nu mai au nici fonduri suficiente pentru împăduririle de primăvară şi nici puieţii din pepiniere nu ajung. În plus, în Bistriţa şi în Harghita, Direcţiile Silvice se confruntă şi cu furturile masive de lemn.

În judeţul Bistriţa ar trebui împădurite peste 300 de hectare, însă puieţii din pepiniere abia dacă ajung pentru câteva zeci.

“În spate avem un lot de 300.000 de puieţi în suprafaţă de un hectar, pe care îi pregătim pentru împăduriri primăvara asta” ne spune un padurar.

GHEORGHE IVAN -director ROMSILVA ne declara
“Din păcate nu putem onora toate cererile această producţie de puieţi fiind foarte afectată de către retrocedările de fond forestier către alţi proprietari.”

“În ultimii ani în padurile din judet şi din ţară s-a tăiat foarte mult material lemnos fie legal dar şi ilegal” ne precizeaza GRIGORE AVRAM IRTSV

Silvicultorii din Bistriţa-Năsăud vor cumpăra puieţi din Maramureş şi Cluj. Luna pădurii a început azi şi se încheie în 15 aprilie.

Şi Direcţia Silvică Harghita are mari probleme în acest an şi nu poate acoperi cheltuielile pentru a împăduri 490 de hectare de pădure.

Ing. CĂTĂLIN MUTICĂ – director Direcția Silvică Harghita ne declara:

„Este pentru prima dată când Direcţia Silvică Miercurea Ciuc nu poate să acopere cheltuielile care se preconizează în acest an cu împădurirea”

În plus, infracţiunile comise în fondul forestier au crescut excesiv. În ultimii 18 ani, peste 3000 de hectare de păduri din Harghita au fost doborâte prin defrişări necontrolate.

Sursa: Realitatea TV

Ziua Mediului i-a găsit pe comisarii Gărzii de Mediu din mai multe judeţe, la plantat de copaci. Ieri, în Focşani, judeţul Vrancea Comisarii de mediu, în colaborare cu Direcţia Silvică şi Colegiul “Horea Cloşca şi Crişan” au organizat o acţiune de plantare de copaci în trei zone ale muncipiului. Nici judeţul Argeş nu s-a lăsat mai prejos iar pe un hectar de teren au fost plantaţi câteva sute de puieţi de stejar.

De Ziua Gărzii de Mediu, comisarii şi elevii care au plantat peste 150 de pini au vrut să sensibilizeze atât autorităţile cât şi vrâncenii cu privire la gravele probleme cu care se confruntă mediul înconjurător. Una dintre ele este lipsa pădurilor.

“In primul rand vrem sa facem o fapta buna, vrem sa dam un exemplu si celorlalti, daca fiecare sadim un pom atunci cand trebuie putem sa salvam judetul si tara de tt ceea ce inseamna de efectele nocive” ne declara cativa voluntari.

Petrică Niţu, comisarul şef al Gărzii de Mediu ne spune: “cu 10 comisari si 10 copii nu inseamna ca rezolvam
problema impaduririlor dar azi ceva, maine ceva…”

În Focşani de exemplu, nu există nici un parc care să îndeplinească standardele Uniunii Europene. Singura oază de verdeaţă este parcul Nicolae Bălcescu. Acesta are însă numai 2 hectare, adică de zece ori
mai puţin comparativ cu cele din Uniunea Europeană.

În judeţul Argeş aproape o sută de persoane s-au arătat că le pasă de natură şi s-au alăturat Comisarilor Gărzii de Mediu care au pus la dispoziţie un hectar de pământ în pădurea Trivale, tocmai pentru a se planta puieţi de stejar.

Doamna Emilia Dumitrescu Sefa Garzii de Mediu Arges ne precizeaza:
“este un inceput si un imbold care trebuie transmis cetatenilor din judetul Argeş pe care ii rugam sa inceapa sa planteze copaci”.

Comisarii de la Mediu din Argeş spun că astfel de acţiuni vor avea loc pe toată durata anului.

Sursa: Realitatea TV

După fiecare ploaie care face ca râul Jiu să iasă din matcă, zona Defileului, se transformă într-o adevărată groapă de gunoi. Mii de peturi, lemne şi materiale textile aruncate sunt purtate dintr-un judeţ în altul de apele Jiului. Pentru a scăpa de gunoiul adus de ape, gorjenii s-au hotărât să cureţe malurile pline de mizerii.
La acţiunea de ecologizare a Jiului au participat peste 50 de angajaţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor din Gorj.
Acţiunile de ecologizare au însă rezultat doar pe termrn scurt. Şi asta pentru că o nouă viitură va aduce alte gunoaie care se vor depune pe malurile râului Jiu.

Sursa: Realitatea TV

România abia respiră. Un metru pătrat de spaţiu verde e la mare preţ. În locurile de joacă sau în parcuri, clădirile au crescut peste noapte, iar românii nu pot face nimic. La Deva, numărul spaţiilor verzi e de 4 ori mai mic decât ar trebui să fie. În Bucureşti, există în continuare o hotărâre de consiliu general care permite construcţia în parcuri a teraselor şi restaurantelor. Senatorii n-au fost de acord cu anularea ei.

în parcul Herăstrău am găsit un singur leagăn pentru copiii de până intr-un an şi patru locuri de joacă pentru copiii mai mari. Am găsit în schimb zeci de terase şi reustaurante cu muzica dată la maximum. Bucureştiul se sufocă, la fel ca un cardiac lipsit de aer.

Herăstrăul este cel mai mare parc din Capitală. Poate de aceea are şi cele mai multe terase şi restaurante.

“Sunt de acord cu terasele, dar nu cele cu muzică cum sunt cele de aici că a trebuit să plec repede cu copilul” ne declara un martor.

La Deva, lucrurile sunt şi mai grave. Locurile de odihnă, cu linişte şi verdeaţă, adică cimitirele au fost trecute şi ele pe lista spaţiilor verzi.

Doamna Georgeta Barabas, consilier Agentia pentru Protectia Mediului Deva ne declara:
“Dacă am ajuns să introducem şi spaţiile din cimitire ca spaţiul verde să fie mai mult, înseamnă că stăm nu rău, ci foarte rău. ”

Normele europene spun că într-un oraş ca Deva ar trebuie să fie 26 de mp pe cap de locuitor. Deşi există o lege care nu permite nicio construcţie pe spaţiile verzi…
“primăria ignoră această lege” ne mai spune Doamna Georgeta Barabas.

Primarul Devei, Mircia Muntean, spune că de vină e sistemul:
“Investiţia a primat în faţa mediului, nici la Viena în centru nu prea mai sunt arbori, pomii au dispărut. Şi atunci, de ce să nu fim şi noi ca vienezii….”.

In ultimii ani foarte multe locuri de joacă au fost desfiinţate. Aşa s-a întâmplat şi aici unde în locul leagănelor a apărut si un super market.

“Aici a fost un parc f frumos, acu au apărut astea care nu-s pentru copiii mici” ne mai declara un martor.

Sursa: Realitatea TV

Realitatea TV instaurează cod verde. Pe 15 martie, Realitatea TV împreună cu Romsilva şi Asociaţia “Mai mult verde”, reia camapania România prinde Rădăcini şi va planta, in comuna Suditi, din judetul Ialomita, aproape şapte hectare cu stejari, salcâmi si merisor. Apoi, pe 22 martie, campania se mută în zona Dăbuleni din judeţul Dolj, o zonă numită şi Sahara României.

Partea de sud a judeţului Dolj este grav afectată de fenomenul de deşertificare. Câmpurile roditoare de altădată se transformă în dune de nisip. Totul din cauza încălzirii globale, dar mai ales a defrişărilor masive. Efectele au fost resimţite din plin la inundaţiile din 2006, atunci când Dunarea a înghiţit un sat întreg. Campania “România prinde rădăcini” va reface o parte din zona verde de la Dăbuleni.

Este vorba de o zonă pe care Consiliul Local a pus-o la dispoziţia Romsilva. Este fostul islaz care a ajuns deşert. Campania România prinde rădăcini se ocupă, în aceşti cinci ani, numai de zonele calamitate.

La Dăbuleni, pe 22 martie vor fi plantaţi puieţi de salcâm pe 12 de hectare unde acum este nisip.

Domnul Eugen Gioancă, director Direcţia Sivică Dolj:
“Numărul de puieţi va fi, v-am spus, în jur de 61.000. Romsilva va asigura puieţii necesari.”

Domnul Ion Prioteasa, preşedinte CJ Dolj ne declara:
“Din ‘60, fenomenul acesta de deşertificare era prezent in judeţul Dolj, unde specialiştii spun că în următorii 20 de ani va fi foarte mult afectat”.

Primarul din Dăbuleni, Domnul Nicolae Drăgoi, ne-a asigurat:
“Vom asigura şi paza, şi forţa de muncă, o parte din forţa de muncă. Eu sunt convins că la Dăbuleni vor fi mulţi care vor fi mândri. Şi eu o să plantez un pom, sau doi, sau zece, cât voi putea”.

“În momentul de faţă de bucurăm să spunem că avem aproximativ 3.000 de membri înscrişi. Încercăm să aducem cât mai mulţi oameni, voluntari, la plantările de la Dăbuleni” a precizat doru Mitrana, director executiv “Mai mult verde”.

Campania România Prinde Rădăcini se desfăşoară în colaborare cu Romsilva şi asociaţia Mai mult verde, cu sprijinul autorităţilor locale.

Sursa: Realitatea TV

REALITATEA.NET - Campania ” România prinde rădăcini” : În Dăbuleni au fost plantaţi 35.000 de puieţi de salcâm

Închiderea gropilor comunale neconforme cu normele Uniunii Europene este posibilă până la 16 iulie, a declarat comisarul general al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu.

Decizia Gărzii de Mediu vine în urma unei directive europene conform căreia deşeurile trebuie amplasate în depozite ecologice. Directorul gărzii, Silvian Ionescu, a spus că a luat legătura cu primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene din ţară pentru ca toate deşeurile să fie evacuate la termen. În caz contrar, ţara noastră riscă amenzi de mii de euro pe zi. Silvian Ionescu a mai precizat că există fonduri speciale la Consiliile Judeţene pentru finanţarea acestui proiect.

Autorităţile au încercat să reducă milioanele de pungi folosite anual, dar punga încă ne bântuie. Chiar dacă s-a diminuat consumul lor prin taxarea pungilor, plasele încă se mai folosesc. Şi mai nou, pungile de palstic au născut o adevărată controversă, după ce unii ecologişti avetizează că noile plase sunt de fapt cancerigene şi mult mai periculoase decât cele pe care le primeam înainte gratuit.

Fiecare cumpărător pleacă cu cel puţin patru pungi de plastic, zilnic, din hipermarket. Dacă facem un calcul, asta înseamnă că săptămânal, cel puţin 600 de mii de plase nereciclabile părăsesc fiecare hipermarket.

Odată ajunsă pe mâna românului, viaţa unei pungi de plastic nu depăşeste mai mult de 20 de min. Ce se întâmplă însă cu ea- de cele mai multe ori înfundă ghenele, îngroajă gropile de gunoi sau sfârşeşte aruncată undeva, pe un câmp.

Chiar dacă punga de plastic a fost înlocuită cu una mai bună, spun producătorii, adică cea oxo-degradabilă, lucrurile nu sunt roz deloc. Ecologiştii avertizează că ar fi dăunătoare pentru mediu şi sănătate şi că noile pungi se dezintegrează în fragmente mai mici care continuă să existe în mediu natural chiar şi pentru 1000 de ani.

Domnul Gabriel Păun,  Agent Green, ne informeaza:

“Nu sunt altceva decat clasicele pungi de plastic in procent de 98% , in plus au un aditiv minune care contine nimic altceva decat metale grele. Practic aceste pungi oxo degrasabile care sunt mai daunatoare pentru mediu si pentru sanatate decat pungile vechi de plastic cu care eram obisnuiti”.

Nici ministrul Mediului nu este sigur că noile pungi au efectul scontat.

Nicolae Nemirschi ne declara: “Am apucat sa invat chimie la greu. Eu personal nu am convingerea ca in programul Punga, ceea ce se cheama biodegradabil, indiferent de care categorie si de care standard pus pe eticheta pe spate, pe fata si prin alte parti, ca isi inchide ciclul”.

Taxarea pungilor în magazine a fost introdusă de la începutul anului.

Sursa: Realitatea TV