Astăzi, Grupul de Presă Realitatea-Caţavencu a instaurat din nou codul verde! untem primul trust mass-media care se implică responsabil în politicile de mediu. O dată pe lună, toate produsele jurnalistice Realitatea-Caţavencu au culoarea verde. În zilele de cod verde, subiectele de mediu au rezervat un spaţiu editorial consistent.

Astăzi, Grupul de Presă Realitatea-Caţavencu a instaurat din nou codul verde! [PG EL]Suntem primul trust mass-media care se implică responsabil în politicile de mediu. [PG EA]Codul Verde îi aduce pe jurnaliştii noştri alături de toţi românii care se simt responsabili, care vor să preia iniţiativa, pentru o Romanie curata. [PG EL]O dată pe lună, toate produsele jurnalistice Realitatea-Caţavencu au culoarea verde. [PG EA]În zilele de cod verde, subiectele de mediu au rezervat un spaţiu editorial consistent.

142 de centrale eoliene vor produce curent în comuna constănţeană Fântânele. Localnicii care şi-au închiriat terenurile firmei care face investiţia vor primi câte 3 mii de euro pe an. În plus oamenii din Fântânele vor primi, în momentul în care centrala eoliană va funcţiona, iluminatul public gratuit, drumuri pietruite şi mulţi bani în bugetul sărac al comunei. Un material realizat împreună cu jurnaliştii de la Cotidianul.

Specialiştii au aflat în urmă cu 4 ani că cel mai prielnic vânt din Dobrogea bate lângă comunele constănţene Fântânele si Cogealac. Un investitor ceh a decis să amplaseze aici un parc eolian: un proiect de aproape 10 milioane de euro. Şi a venit cu o propunere greu de refuzat pentru autoritatile locale.

GHEORGHE POPESCU primar Fântânele ne-a declarat: “el este benefic pentru localitate, mă gândesc în primul rând la taxe şi impozite care vor intra ca venituri la bugetul local, deci a venit ca o mană cerească pentru comunitatea noastră”.

Cele 142 de centrale eoliene vor fi ridicate la 3 kilometri de casele oamenilor. Şantierul a fost amenajat, iar de câteva luni au apărut în zonă zeci de camioane şi utilaje.

Mai întâi toate drumurile de la ieşire din localitatea Fântânele, din mijlocul câmpului au fost pietruite, iar acum se lucrează de zor la fundaţiile pe care vor fi montaţi pilonii viitoarelor centrale eoliene.

Proprietarii terenurilor agricole si-au închiriat parcelele pentru 3000 de euro pe an. Mai mult, oamenii vor fi şi despăgubiţi dacă le vor fi afectate culturile. Pentru moment, localnicii nu prea ştiu la ce folosesc centralele eoliene, dar sunt convinşi că investitorul va cheltui destui bani la Fântânele.

“sunt locuri de muncă, sunt condiţii mai bune ptr. oameni. nu văd ce-ar dezavantaja, păi e bine, probabil că se va ieftini lumina, că cică la cernavodă e mai ieftin curentul” ne declara cativa locuitori.

Proiectul prevede construcţia a peste 250 de centrale eoliene în următorii 2 ani, care vor produce 600 megawati, adică aproape cât unul din reactoarele de la Cernavodă. Centralele nu ar putea funcţiona însă fără o staţie de transformare legată la reţeaua naţională de energie. Aceasta ar trebui construită în comuna Cogealac, dacă primarul care contestă acum actele firmei va fi de acord până la urmă.

Sursa: Realitatea TV

România trebuie să încurajeze investiţiile în surse alternative de energie. Angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană, ne obligă ca până în 2019 mai mult de o treime din energia electrică produsă să fie din resurse regenerabile. Acum am depăşit cu puţin 25%, iar investiţiile sunt necesare. Un parc eolian se construieşte în Dobrogea, în zona Fântânele- Cogealac.

În România, doar 1% din necesarul de energie este produs prin puterea vântului. Chiar dacă ţara noastră are suficiente zone unde s-ar putea ridica centrale eoliene, investitorii întâmpină numeroase probleme. La Cogealac, în judeţul Constanţa, o companie străină vrea să construiască sute de morişti. Societatea a primit autorizaţii de la ministere, ANRE, de la autorităţi locale, dar şi de la comisiile care au verificat până acum proiectul. Singura care a contestat actele a fost primăria, iar compania a fost amendată şi a trebuit să închidă şantierul.

“Sunt multe acţiuni care sunt pe rolul instanţelor constănţene, vizavi de valabilitatea autorizaţilor de construire, vizavi de procesele verbale emise de primarul comunei Cogealac în care a dispus măsuri complementare nelegale de sistare a lucrărilor de construire”, a declarat Corina Mardale, avocat Tomis Team.

“I-am amendat iniţial pentru că la şantier nu se găseau niciun fel de documente deşi se începuseră lucrările de decopertare, şi după acea i-am amendat pentru că documentele obţinute, respectiv autorizaţia de construcţie era obţinută pentru terenul din Fântânele”, a explicat Tiberiu Maftei, consilierul personal al primarului din Cogealac.

În schimb, la Fântânele, comuna învecinată, s-a investit în centrale eoliene, iar acum oamenii se bucură de rezultate. Drumurile au fost pietruite, iar localitatea va avea iluminat public gratuit. În plus, localnicii pe terenurile cărora au fost amplasate centralele eoliene primesc câte trei mii de euro pe an, timp de 30 de ani.

“Este benefic pentru comunitate, în primul rând prin impozitele şi taxele
care vor intra la bugetul local (…) Aceste eoliene vor veni ca o mană cerească pentru dezvoltarea comunităţii în sensul lucrărilor de infrastructură şi alte feluri de lucrări ce se vor face în continuare”, a precizat primarul din Fântânele, Gheorghe Popescu.

Firma care a demarat proiectul spune că în zona Fântânele se vor produce 6.000 de MW pe an, adică aproape jumătate din potenţialul total al României în sectorul energiei eoliene.

Sursa: Realitatea TV

Elevii mai multor şcoli din Baia Mare au învăţat pe viu, în pepinierele Ocolului Silvic din localitate, povestea copacilor din pădure şi drumul lor de la sămânţă până la arbore secular.

Tehnicienii silvicultori au ţinut LECŢIE DE VIAŢĂ pentru un mediu sănătos în mijlocul naturii, iar învăţăturile lor nu au rămas trecute cu vederea de către cei mici care au plecat la plantat de puieţi cu promisiunea că se vor gândi de două ori înainte de a atinge vreun copac pentru a-i face rău.

În pepiniera “Valea Borcutului” din Ocolul Silvic Baia Mare mai multe clase de copii din şcolile generale au fost prezente încă de la primele ore ale dimineţii în creşele de copaci şi arbuşti.

Nu mică le-a fost mirarea  copiilor când au aflat că un brad creşte în 20 de ani şi că pentru a ajunge pom de crăciun trebuie grijit ca un copil.

Aici au luat la pas peste 20 de specii de arbori şi au început să intre în tainele pădurii.

Groniciuc inginer silvic ne povesteste: “copiii sunt foarte receptivi. Sunt interesati de modul cum cresc puietii in pepiniere, modul de transplantare in spatiu deschis”.

Uimiţi de poveştile pădurarilor elevii au plecat la deal unde au sădit peste 200 de puieţi din speciile de foioase şi raşinoase.

Dâmboviţa a devenit o mlaştină adevărată. Pentru că Bucureştiul nu are o staţie de epurare a apei, râul Dâmboviţa a devenit sursă principală de poluare a Dunării şi a râului Argeş, în care se revarsă. De altfel, în România nu există nicio staţie de epurare a apei care să corespundă normelor europene.

De la bun început Dâmboviţa intră în Bucureşti cu o apa poluată. Nu este recomandată pentru consum, iar scăldatul este intrezis. Pe scara europenă de calitate a apei, de la unu la cinci, apa din Dâmboviţa se clasează pe trei. UE cere ca apa să fie în cel mai rău caz de calitatea a doua.

Chiar dacă apa din Dâmboviţa este poluată, malurile râului sunt pline de pescari, inconştienţi, care nu se tem să mănânce pestele din râu.

După ce toate apele reziduale se varsă în râu, Dâmboviţa se trasnformă într-o mlaştină.

“Aici apa are o culoare maronie, este total trasformată”, precizează Şerban Iliescu, biolog..

Plina cu dejecţii şi cu un miros greoi, Dâmboviţa se revarsă în râul Argeş, iar mizeria ajunge mai departe în Dunăre.

“Vorbim de categoria 5 de calitate adica proastă şi foarte proastă a apei (…) Se înregistrează încărcări puternice cu azot si fosfor total”, a declarat Ana Maria Tănase, purtător de cuvânt Ministerul Mediului.

Autoritaţile promit că Staţia de Epurare a apei din Bucureşti va fi gata până la sfârşitul anului.

Aurul verde se înmulţeşte! În mai multe judeţe din ţară plantarea de puieţi este în plină desfăşurare. În Prahova, sute de mii de arbuşti sunt plantaţi atât în zonele de şes, cât şi la munte. Peste 40 de copii din Bistriţa-Năsăud au făcut ca aerul din satul Cuşma să fie mai curat prin plantare de frasini şi goruni. Nici judeţul Alba nu s-a lăsat mai prejos. Aici, peste 200 de arbori vor prinde rădăcini pe dealul Coasta Obrejii din comuna Mihalţ.

Împăduririle din judeţul Prahova se fac în zonele în care s-au făcut tăieri masive sau cele care au nevoie de completări. În total, pe 52 de hectare se vor planta puieţi.

“După plantare, puieţii vor fi apţi abia după 6 ani. În aceasta perioadă se execută lucrările de întreţinere. După 6 ani se realizeaază starea de masiv şi poate să îndeplinească rolul de pădure”, a precizat Gheorghe Lazăr, şef Ocol Silvic, Slănic.

Angajaţii Direcţiei silvice din Prahova ştiu cel mai bine ce înseamnă pădurea: un aer mai curat, izvoare cu apă curată şi permanente, terenuri fără alunecări, o zonă vedre si placută ochiului.

În satul Cuşma din Bistriţa-Năsăud peste 40 de elevi vor să schimbe natura. Aceştia au plantat frasin şi gorun.

Peste 120 de şcolari din comuna Mihalţ judeţul Alba, au uitat pentru o zi de teme şi au ajutat pădurarii din zonă, la plantat de puieţi.

Îşi spune “hârtier” şi este unul dintre cei doi meşteri din România care reciclează hârtia şi o recreează manual. Pe lângă minunăţiile pe care le scoate din diferite deşeuri aruncate de oameni, meşterul nostru vrea să facă o casă. Din hârtie. Nu este o poveste, ci un proiect, sau un vis, care poate deveni în curând realitate. Şi o alternativă înteligentă şi, mai ales, ecologică, la casele care consumă mult încă din faza de construcţie.