Grupul de presa Realitatea-Catavencu instaureaza Cod Verde, devenind astfel primul trust media care se implica responsabil si programatic în politicile de mediu. Este rezultatul unei atitudini consecvente a grupului de presa de a promova un jurnalism de calitate, orientat tot timpul spre marile teme de pe agenda românilor care ne sunt telespectatori, cititori, ascultatori. continuare
Viaţa pe Pământ, aşa cum o cunoaştem, va fi de nerecunoscut peste o sută de ani. Experţii spun că din cauza încălzirii globale, gheţarii se vor topi complet, ceea ce va duce la apariţia unor fenomene extreme - inundaţii catastrofale, dar şi secetă prelungită.
Meteorologii avertizează că de la an la an, pe Terra se înregistrează temperaturi din ce în ce mai ridicate. Motivul îl constituie schimbările climatice provocate de încălzirea globală. Cauzele sunt multiple: poluarea, defrişările, creşterea emisiilor cu efect de seră şi reducerea stratului de ozon. Toate acestea duc la topirea gheţurilor, atât a celor din zonele arctice şi antarctice, cât şi a zăpezilor de pe crestele munţilor. De altfel, potrivit specialiştilor, calota glaciară va fi doar o amintire în secolul 22. Urmările vor fi pe măsură. Nivelul oceanului planetar va creşte cu cel puţin 3 metri. În acelaşi timp, partea de sud a Europei va fi afectată de secetă, de incendii de vegetaţie, suprafaţa agricolă se va reduce, iar debitele râurilor vor scădea. În America de Nord, tornadele şi uraganele vor fi mult mai puternice, multe regiuni vor fi afectate de inundaţii, iar altele de incendii de vegetaţie. Dar cel mai afectat continent va fi Africa: suprafaţa agricolă, şi aşa puţină, se va reduce cu 50 la sută, zonele de coastă vor fi sub apă, iar populaţia va fi decimată de epidemii. Asia va avea de suferit din cauza scăderii debitelor râurilor. Regiunile de coastă şi deltele, foarte populate, vor fi inundate. În toată lumea, resursele de apă potabilă se vor reduce drastic, iar lipsa apei va atrage după sine foamete, epidemii, crize economice şi conflicte militare. Flora şi fauna vor fi serios afectate, peste un sfert dintre speciile de plante şi animale din prezent vor dispărea. Pe termen lung, cei mai afectaţi vor fi locuitorii din oraşe, care depind de utilităţi şi de servicii. Incidenţa bolilor cardio-vasculare, a afecţiunilor digestive şi a alergiilor va creşte. Scenariul apocaliptic prinde contur încă de pe acum. Arhipelagul indonezian de exemplu, a pierdut în ultimii 10 ani 24 de insule din cele peste 17000, din cauza catastrofelor naturale şi a creşterii nivelului oceanului.
Sătui să tot strângă gunoaie din Sibiu, voluntarii de la Crucea Roşie au ieşit joi în stradă hotărâţi să-i înveţe pe localnici cum să fie civilizaţi.
Voluntarii au strâns pet-urile culese de pe străzi şi din râuri şi le-au legat într-un lanţ de mai bine de un kilometru. Sibienii au trecut, s-au uitat, au întrebat şi au plecat mai departe. Au promis totuşi că de astăzi vor fi ceva mai atenţi unde aruncă gunoaiele. Voluntarii de la Crucea Roşie vor duce lanţul din pet-uri la un centru de reciclare.
Soarele - un astru cu puteri uimitoare.
O sursă imensă de energie care ajunge pe Terra sub formă de radiaţii.
De zeci de ani, oamenii au captat razele soarelui şi le-au transformat în forme de energie: electrică, mecanică sau termică.
Tina Ioniţă cu mai multe detalii despre energia solară:
“Energia solară este inepuizabilă, cel puţin pentru câteva miliarde de ani. Captarea ei nu este poluantă şi nu are efecte nocive asupra atmosferei. Energia solară care ajunge pe Pământ în 40 de minute ar fi suficientă ca să acopere nevoia de energie a întregii omeniri pe UN an. Procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04 % în 2004 la peste 0.3 % în prezent şi se estimează că va depăşi 0,4 % până la finalul lui 2010. Cel mai mare dezavantaj este însă acela că ea depinde de razele soarelui. Iar acestea sunt influenţate de oră, de perioada anului sau de conditiile atmosferice. Chiar şi aşa însă, cantitatea este de 170 de milioane de ori mai mare decât cea produsă de cele mai mari centrale din lume. În următorii 7 ani se estimează că energia solară va costa mai puţin decât energia electrică produsă prin mijloace convenţionale. Mai mult, până în 2020 capacitatea globală a instalaţiilor de captare a acesteia va fi de până la 40 de ori mai mare decât în prezent. Dacă ne referim la ţara noastră aflăm că potenţialul este uriaş. Cele mai bune regiuni sunt sudul şi sud estul ţării. Aici s-ar putea produce până la 1200 kiloWaţi oră pe metrul pătrat.”
Peste 90 de tone de deşeuri de hârtie şi carton au fost adunate de elevii din Alba-Iulia în două săptămâni. În cadrul campaniei intitulate “Eco E Cool” , elevii au spus că au salvat aproape 1.800 de copaci, având în vedere că o tonă de hârtie colectată înseamnă că 20 de copaci nu mai sunt tăiaţi.
Peste 4.500 de elevi din municipiul Alba-Iulia au adunat hârtie de peste tot. “Am reuşit să adun 1.000 de kilograme şi de acasă şi de la serviciu de la mami. De la bunici, de la rude, de acasă din magazine, din poştă”, a spus unul dintre elevi.
Organizatorii acţiunii, Agenţia Locală a Energiei Alba şi Inspectoratul Şcolar judeţean, au promis că vor trimite copiii în două excursii, drept mulţumire pentru efortul lor.
Intitulată “Eco E COol”, acţiunea este cea mai importantă campanie de colectare a hârtiei organizată după Revoluţie în Alba-Iulia. “Am dorit să sensibilizăm tânăra generaţie, de a se implica activ, de a lua parte la protecţia mediului înconjurător. Faţă de o cifră de zece tone cât ne aşteptam, s-au adunat 93 de tone. Adică circa 1.800 copaci salvaţi de la tăiere”, a spus directorul Agenţiei Locale a Energiei, Florin Andronescu.
Înfiinţată anul trecut, Agenţia Locală a Energiei Alba reprezintă un proiect european de elaborare şi a unor politici de economisire a energiei. Prin această agenţie, Consiliul Judeţean Alba beneficiază în 2009 de fonduri europene de 1,38 milioane de euro.
Albiile râurilor Milcov şi Putna din judeţul Vrancea sunt sufocate de gunoaie! Chiar dacă există sisteme de colectare a deşeurilor şi rampe de gunoi amenajate, vrâncenii din localităţile Odobeşti, Boloteşti sau Ţifeşti aruncă unde se nimereşte. Autorităţile locale spun că periodic organizează acţiuni de ecologizare însă fără niciun efect.
Materiale de cocnstrucţii, resturi menajere, sticle sau pet-uri, toate în albia râului Milcov. Oamenii de la Odobeşti aruncă gunoaiele la întâmplare în lipsa unui sistem centralizat de colectare a deşeurilor.
In Boloteşti, o altă comună din judeţul Vrancea unde oamenii sunt nevoiţi să îşi arunce la întâmplare deşeurile pe albia râului Putna.
” Întradevăr sunt gunoaie aruncate pe albia râului Putna, din păcate s-a încetăţenit un obicei prost, noi cărăm la Ţifeşti, Ţifeştii cară la noi” ne declara primarul din Bolotesti, domnul Stefan Sichin.
Şi în comuna Boloteşti se vor închide trei din cele patru rampe de gunoi şi asta pentru că nu au aviz de funcţionare.
Noi forme de relief iau naştere în localitatea vrânceană Nereju, dar şi în alte zone de munte. În albiile de râu se ridică munţi de rumeguş care zac acolo cu anii. Deşeurile provin de la sute de gatere care nu au rampe de depozitare, aşa cum prevede legea.
În localitatea vrânceană Nereju, pe albia râului Zăbala zeci de tone de rumeguş şi resturi lemnoase au fost aruncate la întâmplare. Oamenii din zonă se feresc să vorbească despre deşeurile care poluează zona. Cei care prelucrează lemnul au spus că au amenajat locuri speciale şi că nu aruncă oriunde resturile. Cu toate acestea grămezile de rumeguş cresc de la zi la zi.
Oficial, în judeţul Vrancea sunt autorizate peste 300 de instalaţii de prelucare primară a lemnului. Aceşti mici întreprinzători ar trebui să aibă rampe de depozitare a deşeurilor şi să ţină evidenţa lor. Până acum au fost raportate 7.000 de tone de deşeuri lemnoase.
Garda de Mediu a desfăşurat recent mai multe controale în zonele unde se prelucrează lemnul şi au aplicat nouă amenzi, în valoare de 30.000 lei.
Prima maşină electrică poate circula pe străzile din Uniunea Europeană. Lansat în toamna anului trecut, modelul Think City, produs în Norvegia, a fost omologat la începutul acestei săptămâni.
Astfel, maşina poate fi vândută şi înmatriculată în orice ţară din Uniune fără să mai fie nevoie de teste sau aprobări suplimentare. Think City este produs din materiale 95 la sută reciclabile, atinge o viteză maximă de 108 kilometri pe oră şi poate merge fără a fi încărcat aproape 180 de kilometri. Maşina face parte din clasa mini şi a fost gândită ca o soluţie la traficul aglomerat din marile oraşe. După descărcare, bateriile maşinii pot fi încărcate la o priză normală în maximum zece ore. Preţul nu este însă de neglijat. Cu toate opţiunile, maşina poate ajunge şi la 40.000 de euro.
Din ce în ce mai mulţi patroni de pensiuni din Buzău îşi montează panouri solare pe clădiri sau în curte, din raţiuni atât economice, cât şi ecologice. Cei care de câţiva ani utilizează soarele ca sursă de încălzire a apei s-au convins deja că o investiţe de cel mult opt mii de euro, în câteva panouri solare, înseamnă reducerea facturii la gaze pe mulţi ani, micşorarea consumului de lemne, petrol sau cărbune, dar şi scăderea gradului de poluare.
În staţiunea buzoiană Sărata Monteoru majoritatea pensiunilor folosesc surse alternative de energie. Petre Partal a accesat în urmă cu trei ani fonduri externe pentru montarea panourilor solare.
“Din experienţa noastră de trei ani de funcţionare am constatat că s-a redus la jumătate consumul de gaze. Nu folosim gazele, nu folosim cărbunele sau petrolul, deci pe de o parte avem economie iar pe de altă parte nu mai poluăm mediul.”, a precizat Petre Partal.
Cele patru panouri împreună cu accesoriile au costat 25 de mii de lei. În Arad tot mai mulţi oameni îşi montează panouri solare.
“Luând statistica care spune că Aradul este într-o zonă în care sunt 320 de zile însorite pe an cred că este o investiţie rentabilă, care în decurs de 2-3 ani se poate amortiza.”, a afirmat Gheorghe Leucuţa, proprietar panouri solare.
Acum şi vecinii celor celor care şi-au montat panouri pe case vor să facă acelaşi lucru.
În profit ies şi firmele care comercializează panourile solare şi instalaţiile aferente. Singurul inconvenient al sistemul de încălzire cu panouri solare este că nu poate fi folosit în zilele ploioase.
Cei doi vor discuta despre efectele apocaliptice ale schimbărilor climatice, raportul Stern, cum sunt respectate normele europene de mediu în România şi Marea Britanie, dar şi ce oportunităţi de afaceri se întrevăd ca urmare a adoptării tehnologiei ecologice.
Data de 15 mai este declarată, la nivel global “Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă” şi, în acelaşi timp, coincide cu Ziua “Cod Verde” din luna mai a campaniei lansate în toamna anului trecut de către Grupul Realitatea-Caţavencu.
Campania Cod Verde îşi propune să atragă atenţia asupra marilor probleme de mediu şi să orienteze cât mai mulţi dintre români către un comportament eco-protector.
Emil Hurezeanu şi Robin Barnett vor răspunde întrebărilor cititorilor REALITATEA.NET, într-un talk-show online, vineri de la ora 12:00.
Cele mai interesante întrebări filmate si uploadate pe formularul din aceasta pagină de către utilizatori vor fi difuzate în timpul videochatului.Ediţia specială va fi difuzată live şi pe cotidianul.ro
