Începând cu ora 10:00, braşovenii sunt aşteptaţi la cortul Mişcării unde vor primi informaţii, şi gustări “verzi”. De asemenea, se vor desfăşura activităţi de recycle art pentru toate tipurile de deşeuri (bijuterii handmade din materiale reciclate, instalaţii, becuri pictate, stative cu informaţii generale despre reciclare) sub îndrumarea unor artişti specializaţi.

O oră mai târziu, voluntari pe role şi biciclete vor împărţi materiale promoţionale şi vor organiza concursuri în compania artiştilor de la Drum Cafe. Caravana bicicliştilor va circula pe traseul Str. Mureşenilor - Str. G. Bariţiu - Str. Richter - Poarta Schei -  Str. Gr. Dinicu- Str. Nicolae Bălcescu. În faţa magazinului universal din centrul municipiului Braşov, recruţii se vor întâlni cu trupa Drum Cafe.

După ora 13:00, cei de la Drum Cafe se vor deplasa la cortul Mişcarea de Reciclare, unde vor executa momente de freeze şi vor împărţi cadouri şi gustări eco. După-amiază, în acelaşi loc, va avea loc concursul Recycle Art, în urma căruia vor fi premiaţi cei mai creativi participanţi la recycle art, benzi desenate, origami şi desen.

Caravana Mişcarea de Reciclare se va încheia cu concertul Direcţia 5 şi Proconsul, de la ora 19.

Mişcarea de Reciclare este primul proiect naţional de educare a publicului larg în privinţa reciclării (ambalaje, DEEE şi alte tipuri de deşeuri reciclabile). Campania se desfăşoară sub patronajul Ministerului Mediului şi are ca principal partener Societatea Română de Televiziune. Mişcarea de Reciclare îşi propune să devină platforma naţională de conştientizare şi informare asupra nevoii de a recicla. Îşi propune să implice atât publicul larg, cât şi autorităţile, companiile şi ONG-urile.

“Reciclarea este un pas important pentru ca noi toţi să avem un viitor mai bun. Reducerea consumului resurselor vitale, reciclarea deşeurilor, reducerea poluării şi împădurirea sunt obligaţii pe care le avem faţă de natură, faţă de noi înşine, dar mai ales faţa de copiii noştri care moştenesc o Planetă în dificultate. Educarea şi conştientizarea sunt mijloacele prin care putem atinge aceste obiective vitale. Sper ca Mişcarea de Reciclare să cuprindă toată România”, declara ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, cu prilejul lansării campaniei.

Mişcarea de Reciclare a debutat la începutul lunii iunie, ocazie cu care Televiziunea Română a fost colorată în verde. Vreme de şase săptămâni, caravana Mişcării de Reciclare a trecut prin Galaţi (20 iunie), Iaşi (27 iunie), Târgu Secuiesc, la Festivalul  Moto (03-05 iulie) şi Cluj (11 iulie).

Până în prezent, numeroşi oameni de ştiinţă se temeau că perturbarea curenţilor din Atlantic se produce foarte rapid şi că astfel se accelerează şi încălzirea climatică a planetei. Aceşti curenţi oceanici s-au mai dereglat deja şi în trecut, uneori foarte rapid, ca urmare a cantităţilor masive de apă dulce provenind din topirea gheţarilor, aminteşte studiul.

S-ar părea că, în prezent, topirea gheţarilor are loc progresiv, ceea ce permite “ecosistemelor să dispună de suficient timp pentru a se adapta noilor condiţii climate”, explică unul dintre autorii studiului, Peter Clark, profesor la Universitatea din Oregon, în nord-vestul SUA.

“Datele noastre arată că aceşti curenţi oceanici au o tendinţă de încetinire, ceea ce poate însemna o scădere cu 30% până la sfârşitul secolului “, adaugă savantul.

“Este cu siguranţă vorba despre o evoluţie bruscă, care poate duce la importante schimbări climatice. Dar curenţii nu urmează să dispară în termen de câteva decenii, aşa cum s-au temut unii”, adaugă acesta.

Cercetătorii au realizat, pentru acest studiu, o simulare a condiţiilor atmosferice şi oceanice din cea mai avansată eră glaciară şi a schimbărilor climatice cele mai semnificative pe care le-a cunoscut Terra acum 14.500 de ani.

Topirea gheţarilor din America de Nord a determinat dereglarea curenţilor atlantici, a condus la încălzirea Groenlandei şi la topirea calotei arctice. “Acestea s-au întâmplat în trecut, dar întrebarea este dacă pe viitor se va întâmpla la fel”, problematizează un alt autor al studiului, Zhengyu Liu, climatolog al Univeristăţii din Wisconsin-Madison.

“Data de 16 iulie e nenegociabilă, iar România trebuie să închidă gropile neconforme, pentru care primăriile au negociat acest termen prin tratat. Pentru că nu vom reuşi, Comisia poate declanşa infringement-ul. Derularea procedurii de infringement ne lasă, însă, câteva luni, până la un an şi jumătate, înainte de a se ajunge la penalităţi”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, Dragoş Năcuţă.

El a adăugat că majoritatea statelor membre din UE au infringement pentru neconformarea la standardele comunitare în acest domeniu.

România are 165 de depozite municipale neconforme, precum şi circa 2.000 de gropi comunale care nu îndeplinesc standardele UE.

“În prezent, sunt în operare 165 depozite municipale neconforme şi 26 conforme în zona urbană. Din cele 165 depozite în operare, 64 îşi sistează activitatea la 16 iulie 2009, iar 101, pentru care s-a obţinut perioadă de tranziţie, sistează activitatea etapizat până la 16 iulie 2017″, potrivit datelor Ministerului Mediului.

În plus, din cele  5.764 de spaţii de depozitare în zona rurală, inventariate la începutul anului 2009, o parte au fost deja reabilitate prin închidere sau prin salubrizarea zonei, restul urmând a fi reabilitate până la data limită pe care România şi-a asumat-o prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

“Toate cele 26 depozite conforme deţin autorizaţii integrate de mediu, iar depozitele neconforme sunt reglementate din punct de vedere al protecţiei mediului, fie prin autorizaţii de mediu cu măsuri în vederea închiderii, fie prin avize de mediu la încetarea activitatii de depozitare”, au mai precizat reprezentanţii ministerului.

La 1 iulie, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Silvian Ionescu, declara că România are încă 2.297 de depozite de deşeuri neconforme, cu doar două săptămâni înainte de data limită agreată pentru conformarea la cerinţele UE în materie de deşeuri.

El a adăugat că primăriile, consiliile locale şi cele judeţene au început să ia măsuri, “dar asta nu înseamnă neapărat conformare la 16 iulie”.

Ionescu a menţionat că, din 16 iulie, toate statele membre ale UE vor fi verificate, iar procedurile ar putea oferi o perioadă de 2-3 luni României până la primirea scrisorii de notificare. “Apoi, Guvernul are o perioadă rezonabilă, de circa trei luni, ca să răspundă”, a completat el.

“Ulterior, DG Environment (direcţia de mediu a UE n.r.) decide dacă declanşează sau nu procedura propriu-zisă. România mai are două luni să răspundă şi abia după aceea Comisia Europeană poate sesiza Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) şi poate începe procesul, care poate dura ani de zile”, a mai spus Ionescu.

Oficialul Gărzii de Mediu a explicat că sunt state membre, precum Polonia şi Irlanda, care au reuşit să scape fără să plătească amenzi pentru că s-au conformat cerinţelor pe durata derulării procedurii de infringement.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara la sfârşitul lunii mai că, dacă se va dovedi că perioada de conformare nu a fost respectată din motive independente de Ministerul Mediului, primăriile vor fi co-plătitoare la amenzile primite de la Comisia Europeană.

Ionescu preciza că CEJ poate impune o sancţiune care, “după estimările noastre mai vechi, s-ar situa la 200.000 euro pe zi şi care, potrivit spuselor ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, va fi transferată autorităţilor locale care nu şi-au îndeplinit obligaţiile”.

România poate primi de la UE fonduri nerambursabile de 1,1 miliarde euro până în 2013 pentru investiţii în managementul deşeurilor.

În prezent, CE a aprobat României un singur proiect pentru managementul deşeurilor pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, în valoare de 36 milioane euro fără TVA.

“Prin păduri, dar mai ales pe păşunea alpină, motocicletele şi ATV-urile au făcut şanţuri adânci. Fiecare ieşire măreşte aria distrusă, tăind noi urme pe lângă cele vechi. Odată stratul vegetal îndepărtat, urmele devin albie pentru torente, se adâncesc, iar degradarea devine ireversibilă. În felul acesta se distruge un mediu natural unic, cu valoare recunoscută la nivel internaţional, făcând parte din ultimul peisaj forestier intact din Europa (exceptând Scandinavia şi Rusia) şi pentru care există deja avizul Academiei Române de creare a unui parc naţional”, se arată în comunicatul Coaliţiei care preia informaţii transmise de Asociaţia Altitudine.

Asociaţia Altitudine afirmă că a semnalat abaterile de la lege şi distrugerile rezultate în repetate rânduri autorităţilor de mediu competente, respectiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin şi Garda de Mediu Caraş-Severin, prin adrese în lunile august 2007, aprilie, mai şi iunie 2008.

“În ciuda acestor sesizări, nu s-au luat măsurile corespunzătoare pentru a opri ilegalităţile, care continuă”, potrivit ONG-ului.

Astfel, în situl Natura 2000 Munţii Ţarcu (ROSCI0126), mediul natural a ajuns în multe locuri într-un stadiu de degradare avansat din cauza numeroaselor incursiuni de turism cu motociclete de tip Enduro, ATV-uri, maşini 4×4 şi snowmobile pe pajiştile alpine, în afara drumurilor publice, acţiuni care încalcă legea.

Conform OUG nr 195/2005, privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, art. 52, al. 3(d), “pe teritoriul ariilor naturale protejate sunt interzise [...] accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili pe suprafaţa ariilor naturale protejate, în scopul practicării de sporturi, în afara drumurilor permise accesului public şi a terenurilor special amenajate”.

“Menţionăm că aceste activităţi încalcă şi prevederile Directivei Uniunii Europene 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice, precum şi ale Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Această situaţie va duce în curând la măsuri severe din partea Comisiei Europene, măsuri ce pot duce chiar la sistarea finanţărilor pentru România”, potrivit Erikăi Stanciu, membru în Consiliul Reprezentativ al Coaliţiei ONG Natura2000 România.

Cele 51 de organizaţii ale Coaliţiei ONG Natura2000 România mai atrag atenţia că, în luna septembrie, România riscă procedura de infringement pe arii protejate, pentru că Guvernul nu a aprobat suficiente arii care să intre în sistemul Natura 2000, deşi Comisia Europeană i-a solicitat să desemneze noi situri sau arii protejate deja existente, dar care nu au fost incluse în reţeaua Natura 2000.

Reţeaua “Natura 2000″ reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene de conservare a naturii în statele membre. Este o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile de plante şi animale, respectiv habitate importante trebuie protejate.

“Am suspendat taxa de intrare în Deltă pe 2009. Am deschis, totodată, proces în contencios Consiliului Judeţean care nu are voie să instituie taxe acolo”, a spus Nemirschi. El a precizat că Ministerul Mediului a refăcut cuantumul taxei “pentru că nu era bine fundamentat” şi a realizat o taxă “mai elastică”.

Pe 13 iulie, guvernatorul ARBDD, Grigore Baboianu, declara că taxa de acces în Delta Dunării, în valoare de 20 lei, instituită în iunie 2009 prin ordin al ministrului Mediului, a fost suspendată.

În acest moment, în Deltă se aplică doar taxa de acces pe care o percepe Consiliul Judeţean Tulcea, în valoare de 10 lei.

Reducerea cu 21% corespunde emisiilor a patru oraşe de mărimea Londrei, potrivit Ministerului Mediului.

Ministrul Ed Miliband a prezentat miercuri o Cartă Albă care prezintă strategia britanică pentru a atinge obiectivul de reducere cu 80% până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, Marea Britanie este prima ţară din lume care şi-a propus un obiectiv cu caracter obligatoriu, în urma adoptării unei legi în noiembrie 2008.

Pentru a-şi putea îndeplini obiectivul, Londra trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu 34% până în 2020, echivalentul a 266,8 milioane de tone de gaz cu efect de seră, în special dioxid de carbon, considerat principalul responsabil pentu încălzirea climatică.

Dispoziţiile din Cartea Albă dată publicităţii miercuri vor permite o reducere suplimentară cu 18% până în 2020, faţă de nivelul din 1990. În plus, documentul prevede ca 40% din electricitatea consumată în 2020 să provină din surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar 31% din surse regenerabile, faţă de 6% în prezent. Restul de 9% va proveni din energia nucleară şi din “cărbunele propriu”, considerate surse puţin poluante cu dioxid de carbon.

În prezent, aproximativ 75% din electricitatea consumată de britanici este generată de gaz (45%) şi de cărbune (32%). În 2020, acest nivel va scădea la 51%, prin reducerea importurilor de gaz cu 20%-30%.

Obiectivul mai prevede ca 15% din toată energia consumată (electricitate, încălzire, transport) să fie produsă de surse regenerabile în 2020.

Deşi mai multe organizaţii ecologiste precum Friends of the Earth s-au bucurat la auzul acestor măsuri, altele şi-au exprimat îngrijorarea faţă de consecinţele financiare pe care le vor avea asupra britanicilor.

Potrivit lui Ed Miliband, factura la energie a britanicilor va fi afectată numai începând din 2015, înregistrând o creştere medie de 8%, adică 92 de lire (107 euro pe an).