Un paradis turistic aflat în inima Bucovinei a fost transformat într-o groapă de gunoi. Localnicii din comuna suceveană Slatina aruncă deşeurile menajere pe maluri sau chiar în apele rîului Moldova. La fel fac şi turiştii care parcă se întrec cu cei din zonă la aruncat gunoaie.

Oamenii din partea locului spun că pe vremuri, apa Moldovei era atât de curată, că se putea bea din ea. Acum, nu e bună nici măcar pentru spălat. Toată lumea aruncă gunoaie în ea, dar nimeni nu recunoaşte. Nici turiştii, nici localnicii.

Reprezentanţii primăriei spun că au amplasat 40 de containere pentru gunoi la Slatina, dar localnicii aruncă mizeriile tot pe malul rîului. S-au aplicat mai multe amenzi până acum, dar în zadar.

“Nu rezolvăm prin amendă, probabil munca noastră trebuie să fie aceea de a convinge omul şi de a-i spune că nu-i frumos, pentru bunul simţ al românului nostru”, a afirmat Cotoc Petrea, consilierul primarului din Slatina.

Până când apelul la bunul simţ va da roade, localitatea rămâne murdară.

Sursa: Realitatea TV

REALITATEA.NET - Localnicii din comuna Slatina aruncă gunoiul în apele râului Moldova

La mai puţin de o lună de când voluntarii au curăţat Valea Cerbului în Buşteni, în zonă se înalţă din nou grămezi de gunoaie. Mulţi dintre turiştii care vin să se distreze şi să se relaxeze îşi bat joc de pădure şi aruncă pe unde apucă resturile de la picnicuri. Ecologiştii curăţă zona regulat, dar resturile răsar din nou peste tot în pădurea care face parte din Parcul Natural Bucegi.

Pungi, peturi, hârtii, resturi de mâncare şi lemne arse. Toate acestea şi multe altele umplu pădurile încă de când dă colţul ierbii şi până toamna târziu. Turiştii ignoră plăcuţele care împânzesc zona şi pe care sunt trecute regulile pentru respectarea spaţiului verde. Una dintre cele mai importante: aruncarea gunoaielor este strict interzisă.

Zona a fost ecologizată de voluntari în urmă cu mai puţin de o lună, dar degeaba. În fiecare sfârşit de săptămână vin aproape 10.000 de turişti pe Valea Cerbului. Gunoaiele lăsate de ei sunt o atracţie pentru animalele sălbatice.

Turiştii care sunt prinşi că aruncă resturile la voia întâmplării riscă amenzi cuprinse între 100 şi 600 de lei.

Sursa: Realitatea TV

Consiliul Judeţean Prahova a primit vineri autorizaţia de construcţie a unui parc eolian la Călugăreni, acesta urmând să includă cinci centrale eoliene, transmite corespondentul NewsIn.

Potrivit reprezentanţilor CJ Prahova, în urma măsurătorilor efectuate cu aparatură canadiană, s-a stabilit că “vântul din această zonă prezintă caracteristicile necesare pentru a se putea amplasa acest parc eolian, ce include cinci centrale eoliene”. Acestea vor avea o putere de 9,4 MegaWatt.

Societatea care va efectua lucrările este S.C. Panel International S.R.L.

În judeţul Prahova, există o centrală eoliană în Parcul Industrial Ploieşti, construită în anul 2003. Investiţia, în valoare de 680.000 de euro, a fost asigurată de către Consiliul Judeţean Prahova, în parteneriat cu grupul de firme IRIDEX Bucureşti.

Sursa: Realitatea TV

Un studiu realizat de serviciile geologice americane arată că toţi peştii de apă dulce testaţi în Statele Unite conţin mercur, o substanţă neurotoxică puternică.

“Oamenii de ştiinţă au detectat o contaminare cu mercur în fiecare dintre peştii testaţi în 291 de râuri şi lacuri din ţară”, se arată în studiul US Geological Survey.
Un sfert dintre aceşti peşti prezintă un nivel de mercur care îl depăşeşte pe cel autorizat pentru consumul uman, stabilit de Agenţia americană pentru protecţia mediului.

Două treimi dintre peşti conţin prea mult mercur şi pentru un consum fără pericolele de către alte mamifere, avertizează oamenii de ştiinţă.
“Studiul arată câtă poluare cu mercur s-a răspândit în atmosferă şi în cursurile de apă, dar şi în rândul peştilor de apă dulce”, a declarat secretarul de interne Ken Salazar.

“Ştiinţa ne transmite un mesaj clar, că ţara noastră trebuie să combată poluarea, să refacă apele şi să apere sănătatea populaţiei”, a adăugat el.
Poluarea cursurilor de apă cu mercur se face în special prin poluare atmosferică şi ploi, dar şi de către industria minieră de cărbune şi de aur.

Sura: Realitatea TV

Campania “Viaţa după colectare”, prin care românii sunt încurajaţi să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje şi să ceară autorităţilor publice să pună mai multe containere pentru colectarea plasticului, hârtiei şi sticlei, este susţinută de câteva VIP-uri autohtone, a anunţat joi MaiMultVerde.

Cel mai nou suporter al acestui proiectului derulat de asociaţia MaiMultVerde este Andreea Marin Bănică. Alte personalităţi care au acceptat să apară în testimoniale filmate sau să scrie despre această problemă sunt Cristian Mungiu, Malvina Cervenschi, fostul ministru al Mediului, Korodi Attila, jurnalista Simona Tache, Cabral şi Dragoş Bucurenci.

Proiectul “Viaţa după colectare” îi încurajează pe români să scrie primarilor şi să le ceară sisteme de colectare selectivă a deşeurilor la poarta locuinţei. Pe www.viatadupacolectare.ro ei au la dispoziţie informaţii despre colectarea selectivă, legislaţie românească şi europeană, precum şi modele de scrisori către primărie care pot fi trimise direct de pe site. Tot aici poate fi semnată şi o petiţie online pe acelaşi subiect.

La sfârşitul campaniei, rezultatele vor fi centralizate într-un document numit “Carta Verde a Voluntarilor de Mediu”. Acesta va conţine lista tuturor voluntarilor participanţi, petiţia semnată, lista tuturor localităţilor vizate, precum şi o cerere oficială către Ministerul Mediului, care va fi prezentată public.

Până în 2013, România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană să sporească procentul de deşeuri valorificate până la 60%. Acest obiectiv nu va fi atins fără implementarea unor sisteme de colectare selectivă la nivelul comunităţilor locale, mai ales dacă avem în vedere că 60% dintre deşeurile de ambalaje sunt deşeuri menajere şi numai 40% provin de la agenţii economici.

În prezent, sunt valorificate aproximativ 1% din deşeurile de ambalaje, ceea ce plasează România pe penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei.

Cel mai mare parc solar german şi al doilea ca mărime din lume, care a fost inaugurat joi în Lieberose, la sud de Berlin, va produce anual 53 de MW, reprezentând energia necesară pentru 15.000 de gospodării, potrivit operatorilor Juwi-Gruppe şi First Solar, citaţi de AFP.

Parcul foto-voltaic - ce are dimensiunea a 210 terenuri de fotbal şi cuprinde 560.000 de panouri solare - a fost ridicat pe un vechi teren de exerciţii al Armatei roşii şi a costat peste 160 milioane euro.

După mai mulţi ani de creştere, industria solară germană se confruntă în prezent cu o concurenţă acerbă din partea firmelor chineze, astfel că mai mulţi producători de celule fotovoltaice au trebuit să-şi închidă porţile ori să-şi reducă producţia.

Sursa: Realitatea TV

Fotografii noi, făcute publice de Conservation International, înfăţişează un adevăr dureros din Madagascar: comerţul cu carne de lemuri.
Rezervaţiile din Madagascar au fost distruse de braconieri. Bande înarmate, finanţate de traficanţi străini, au intrat în parcurile naţionale Marojejy şi Masoala şi au distrus păduri de abanos şi dalbergia. Se pare însă că lemnul nu a fost singurul vizat.

Fotografiile făcute publice de Conservation International arată că lemurii, specie pe cale de dispariţie, sunt omorâţi în mod ilegal de braconieri pentru a fi apoi vânduţi în restaurante, ca delicatese, potrivit site-ului Mongabay.

“Retragerea susţinerii internaţionale a slăbit autorităţile de mediu şi a creat condiţiile perfecte pentru că criminalii să profite de situaţie”, a declarat Conservation International (CI).

Russ Mittmeier, preşedintele CI, a precizat că ajutorul internaţional trebuie să se reia cât mai curând, pentru ca speciile omorâte să mai aibă o speranţă de supravieţuire.

În luna martie, Madagascarul a fost în pragul unui război civil. Violenţele au izbucnit după ce primarul din Antana-narivo a anunţat că a preluat puterea şi a numit un guvern ad-hoc.

Sursa: Realitatea TV

Capitala Suediei a găzduit, joi, primul concert al campaniei Play to Stop – Europe for Climate, susţinut de Moby pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, la care participă mai mulţi ambasadori naţionali, printre care şi solistul formaţiei Animal X, Şerban Copot, a anunţat Comisia Europeană.

Concertul este organizat de Comisia Europeană (CE), în parteneriat cu MTV Networks International, şi va avea loc la Rival Theatre din Stockholm.

“Europa are nevoie de tinerii săi. Conferinţa din decembrie de la Copenhaga, unde vor fi prezente 192 de ţări prin reprezentanţii lor la negocierile pentru viitorul omenirii, este o nouă treaptă în direcţia salvării planetei. Cheia luptei împotriva schimbărilor climatice o reprezintă dobândirea unor obiceiuri noi. (…) Schimbă becul, opreşte apa, şi ai pornit deja pe drumul evoluţiei. Viitorul ne aparţine”, a spus Şerban Copot, desemnat ambasadorul campaniei în România.

Concertul va fi difuzat pe MTV şi pe Internet, pentru a ajunge la un public cât mai larg de tineri de pe continent, public care, în opinia Comisiei Europene, poate juca un rol crucial în lupta împotriva schimbãrilor climatice.

Următoarele concertele “Play to Stop: Europe for Climate” se vor desfăşura pe 19 septembrie, la Budapesta, şi pe 7 decembrie, în Copenhaga.

Concertele “Play to Stop: Europe for Climate” fac parte dintr-o amplă campanie europeană, ce are ca scop implicarea cetăţenilor şi promovarea eforturilor Europei de a ajunge la un acord la summitul ONU privind schimbările climatice, care va avea loc la Copenhaga, în decembrie. Europa s-a angajat să reducă emisiile de gaze de seră cu 20% faţă de nivelul din 1990, să sporească utilizarea energiilor regenerabile până la 20% din totalul producţiei de energie şi să reducă consumul de energie cu 20% prin creşterea eficienţei energetice, până în 2020.

Şerban Miron Copot este, totodată, preşedinte şi membru fondator al Asociaţiei Generaţia Verde. Pregătirea sa în domeniu a început din 2006, când a fondat şi Asociaţia. În 2008, el a participat la Agora Schimbări Climatice, în cadrul Parlamentului European, pentru negocierea pachetului 20 în 2020. Şerban a urmat un curs de specializare în Managementul Proiectelor cu Fonduri Europene (Fonduri Structurale) în 2007 şi, în prezent, studiază Dreptul Intern şi Internaţional al Mediului la Universitatea Ecologică din Bucureşti.

Sursa: Realitatea TV

Ierburile şi mirodeniile obişnuite ar putea reprezenta o alternativă ecologică pentru pesticidele convenţionale, având la dispoziţie un arsenal variat împotriva gândacilor.

Oamenii de ştiinţă americani au petrecut un deceniu examinând proprietăţile insecticide ale rozmarinului, cimbrului, cuişoarelor şi ale mentei, scrie „BBC News“, şi au observat că acestea pot preveni invazia insectelor care se înfruptă din culturile agricole.

Uleiurile din aceste plante conţin o gamă largă de arme ce ar putea fi îndreptate împotriva gândacilor prădători: unele îi omoară pe loc, altele îi fac să se retragă. Noile pesticide naturale ar urma să reprezinte un amestec între mici cantităţi de substanţe din două până la patru ierburi diferite, diluate în apă.

Unele produse comerciale pe bază de mirodenii folosite în momentul de faţă de fermieri au demonstrat deja că pot să protejeze recoltele de căpşune, spanac şi roşii organice în faţa păduchilor de plante şi a gâzelor distructive.

Spre deosebire de pesticidele tradiţionale, „ierburile ucigaşe“ nu au nevoie de aprobare din partea instituţiilor regulatoare şi sunt deja disponibile. În plus, este puţin probabil ca insectele să dezvolte rezistenţă în faţa lor, iar plantele le oferă mult mai multă siguranţă fermierilor, expuşi până acum intoxicării cu pesticide.

Cu toate acestea, există şi minusuri. Din moment ce uleiurile esenţiale extrase din aceste plante se evaporă repede şi se descompun la fel de rapid în lumina soarelui, fermierii vor trebui să le folosească mai des decât în cazul pesticidelor tradiţionale. Efectul unora dintre ele durează doar câteva ore, în timp ce pesticidele acţionează pe o perioadă de mai multe zile şi chiar luni.

Totodată, din moment ce sunt mai puţin puternice decât pesticidele convenţionale, insecticidele naturale vor trebui aplicate în concentraţii mai mari, cercetătorii căutând acum modalităţi de a le face mai rezistente şi mai viguroase.

Citeste mai mult pe Cotidianul.ro.

Temperatura de la suprafaţa oceanelor a fost cea mai ridicată din ultimii 11 ani, în luna iulie: 16,99°C. Astfel, a fost bătut recordul înregistrat în 1998. Temperatura este cu 0.59°C mai mare decât media secolului XX.

Temperatura medie, combinată între cea de pe pământ şi cea din oceane, în luna iulie 2009  (16.27°C), se află pe locul 5 într-un top al temperaturilor înregistrate încă din 1880.

Calotele glaciare din Arctica au acoperit în iulie o suprafaţă de 5,47 de milioane de kilometri pătraţi, cu 12,7% sub media anilor 1979-2000, potrivit NOAA.

Sursa: Realitatea.net