Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, în 2008, ca urmare a recesiunii, oferind lumii posibilitatea să se rupă de creşterea bazată pe energii fosile, potrivit unui raport realizat de Agenţia Internaţională de Energie (AIE), publicat astăzi de Financial Times.

Scăderea emisiilor de CO2 de anul trecut este cea mai importantă din ultimii 40 de ani şi o depăşeşte pe cea apărută în urma crizei petrolului din 1981, potrivit unui extras din acest raport al AIE, care va fi publicat în noiembrie.

Pentru prima dată, politicile guvernamentale au avut un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor. AIE estimează că aproape un sfert din diminuarea emisiilor se datorează reglementărilor, o proporţie “fără precedent”. Cele trei iniţiative internaţionale care au contribuit la acest efect sunt ţinta UE de reducere a emisiilor cu 20% până în 2020, noile standarde americane privind emisiile auto şi strategia chineză de eficienţă energetică.

“Avem o nouă situaţie în prezent, creată de modificarea cererii energetice şi amânarea a numeroase investiţii energetice (bazate pe energii fosile). Aceasta nu vor avea însă niciun sens dacă nu vom reuşi să profităm de context şi să semnăm un acord la reuniunea de la Copenhaga”, a declarat economistul şef al AIE, Fatih Birol, pentru Financial Times.

Summitul privind schimbările climatice din decembrie de la Copenhaga şi-a stabilit ca obiectiv încheierea unui acord la nivel mondial care să intre în vigoare din 2013, după expirarea protocolului de la Kyoto.

“Sperăm ca un acord la Copenhaga să dea semnalul pentru realizarea de investiţii durabile. Dacă pierdem această oportunitate de a aduce sistemul energetic mondial pe o cale sustenabilă, va fi mult mai scump şi mai dificil în viitor”, a adăugat Birol.

Sursa: Realitatea.net

Peste 200 de reprezentanţi ai instituţiilor de mediu din Europa, ai Comisiei Europene şi ministerelor de mediu din toate ţările UE vor participa între 23 şi 25 septembrie la cel mai important forum european având ca temă implementarea legislaţiei de mediu, a anunţat, astăzi, Garda Naţională de Mediu.

Evenimentul intitulat ‘Conference on Implementation and enforcement of environmental legislation’ este organizat de Comisia Europeană şi Garda de Mediu, cu sprijinul IMPEL (reţeaua europeană a instituţiilor cu atribuţii de implementare şi control în domeniul protecţiei mediului), se mai arată în comunicat.

Obiectivele principale ale evenimentului vizează eficientizarea aplicării legislaţiei europene de mediu şi armonizarea acesteia în statele membre, precum şi promovarea unor reglementări mai bune în acest sector.

“România şi-a asumat organizarea acestei conferinţe pentru a arăta că protecţia mediului şi identificarea domeniilor de acţiune în context internaţional constituie priorităţi pentru ţara noastră”, a mai anunţat Garda Naţională de Mediu.

În cadrul conferinţei vor fi analizate şi rezultatele proiectelor IMPEL, răspândirea bunelor practici în domeniul implementării legislaţiei de mediu, precum şi întărirea cooperării şi promovării reţelei IMPEL la nivel naţional şi regional.

Sursa: Realitatea.net

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat lista preliminară a celor 164 de sectoare şi subsectoare industriale ce vor primi mai multe alocări gratuite pentru emisiile de gaze cu efect de seră decât alte domenii, a anunţat Comisia Europeană.

Măsura vizează diminuarea riscului ca firmele din sectoare supuse unei competiţii internaţionale acerbe să-şi reloce activitatea din UE către ţări terţe cu limitări mai puţin stricte pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Proiectul va fi supus votului în Parlamentul European şi Consiliul Europei, înainte de a fi adoptat de Comisia Europeană până la sfârşitul acestui an. Riscul emisiilor de CO2 poate fi diminuat printr-un acord internaţional privind încălzirea globală ce ar putea fi încheiat la conferinţa de la Copenhaga din decembrie.

Dacă lista nu va fi revizuită, prevederile se vor aplica timp de cinci ani, până în 2014, doar unele sectoare poate fi adăugate în acest interval. O listă nouă va fi aplicată pentru 2015-2019.

Sectoarele şi subsectoarele unde există riscuri de pierderi de CO2 ar putea reprezenta aproape un sfert din totalul emisiilor acoperite de sistemul european de tranzacţionare a certificatelor de emisii (EU ETS) şi circa 77% din totalul emisiilor generate de industria de prelucrare din EU ETS.

O mare parte din emisiile acoperite de sistem provin din sectorul energetic, care din 2013 nu va mai primi alocări gratuite.

Numărul de alocări gratuite pe care instalaţiile industriale îl vor primi va fi decis în 2011.

Sursa: Realitatea.net

Românii ar putea plăti o nouă taxă de anul viitor. Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi a anunţat că vrea să introducă taxa pe PET-uri. Nemirschi a precizat că viitoarea taxă, pe care a numit-o “garanţie de returnare”, nu va creşte preţul produselor însă va asigura o mai bună colectare a ambalajelor din plastic.

Ministrul a spus că noua taxă, a cărei valoare nu a fost încă stabilită, ar putea fi introdusă mai întâi în hipermarketuri deoarece acestea au suficiente spaţii de depozitare. Nemirschi a subliniat că românii se vor obişnui cu aşa-numita garanţie de returnare a PET-urilor aşa cum s-au obişnuit şi cu taxa pe pungile de plastic. O asemenea taxă există, spre exemplu în Olanda şi Germania, şi este cuprinsă între 15 şi 25 de eurocenţi.

Sursa: Realitatea.net

Africa de Sud, ţara cu cele mai mare emisii de gaze cu efect de seră de pe continentul negru, a abandonat un plan ambiţios de luptă împotriva încălzirii climatice, alegând în schimb să favorizeze creşterea economică, afectată de criza mondială şi de lipsa energiei, potrivit AFP.

Guvernul, care a fost înlocuit aproape integral după alegerile generale din aprilie, “arată încetul cu încetul informaţii ce demonstrează schimbarea politicii privind schimbările climatice”, a spus cercetătorul Glenn Aston.

“Răspunsul pe termen mediu la criza energetică este continuarea dependenţei de cărbune, în timp ce renunţarea progresivă la energiile fosile a fost amânată pe termen lung”, a explicat acesta într-un articol publicat de organizaţia noneguvernamentală African Civil Society.

Recesiunea care a afectat cea mai puternică economie din Africa a dus la reducerea cu jumătate de milion a locurilor de muncă de la începutul acestui an, 43% dintre sud-africani trăind sub pragul sărăciei. Astfel, noul guvern, care şi-a stabilit ca prioritate combaterea şomajului şi a sărăciei, a adoptat un ton ferm înaintea summit-ului ţărilor din G20 de săptămâna viitoare, care va trebui să pregătească conferinţa climatică de la Copenhaga din decembrie.

“Nu este realist în acest moment să ne luăm angajamente legate de cifre (…) care ar crea fără îndoială handicapuri creşterii economice”, a declarat recent purtătorul de cuvânt al guvernului Themba Maseko.

Africa de Sud, unde emisiile pe cap de locuitor echivalau cu cele din Germania, era considerată în urmă cu un an, un exemplu pentru marile economii emergente precum China şi India, dar planul său ambiţios, care prevedea penalităţi pentru industriile poluatoare, nu a fost pus în practică.

Compania publică de electricitate, Eskom, nu a obţinut sprijinul financiar solicitat de la stat pentru a investi în surse de energie regenerabilă. De altfel, pentru a alimenta creşterea, Eskom mizează acum pe crearea de noi centrale pe cărbune, deoarece Africa de Sud dispune de rezerve enorme.

Uniunea Europeană, aflată în prezent sub preşedinţie suedeză, nu a reuşit să obţină din partea Africii de Sud un angajament privind emisiile de CO2. Africa de Sud vrea să ceară, în schimb, la summitul G20 statelor bogate o contribuţie financiară de 0,5% din produsul brut mondial pentru ţările în curs de dezvoltare, respectiv de 200-400 miliarde dolari.

Sursa: Realitatea.net

Filmul “Vârsta prostiei” (The Age of Stupid), care va fi proiectat luni şi marţi în toată lumea, potrivit unui mod de distribuţie original, prezintă un scenariu negru privind efectele încălzirii globale asupra planetei, pentru a face lumea să reacţioneze şi să prevină devastarea Pământului, relatează AFP.

Amestec suprinzător de documentar, ficţiune şi secvenţe scurte de animaţie, filmul urmăreşte gândurile unui bătrân, interpretat de comicul englez Pete Postlethwaite, care trăieşte în 2055 într-o lume complet distrusă de încălzirea globală. El vede imagini de arhivă - reale - ale epocii noastre şi, cu faţa descompusă, spune că “am fi putut interveni pentru a ne salva, dar nu am făcut-o. E stupefiant”.

“În ce stare de spirit eram cu toţii atunci când, ameninţaţi cu distrugerea, am ignorat pur şi simplu această ameninţare?”, se întreabă acesta, într-o interpretare voit dramatică. Întoarcerile în timp îi permit să observe vieţile a şase personaje, care trăiau în diferite zone ale globului (India, Statele Unite, Nigeria, Marea Britanie) şi relaţia acestora cu mediul, petrolul şi natura. Astfel Piers Guy, 37 de ani, este un britanic care vrea să dezvolte energie eoliană, dar se loveşte de opoziţia feroce a localnicilor. Fernand Parau, un francez de 82 de ani, ghid montan, priveşte cum se topesc gheţarii. Jeh Wadia, un antreprenor indian de 32 de ani, lansează o companie aeriană low-cost.

Filmul va fi proiectat la NewYork luni seară, într-un cort instalat în Manhattan, în prezenţa fostului secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Kofi Annan, cu puţin înainte de summit-ul ONU despre protecţia mediului, care va reuni numeroşi şefi de state şi de guverne. Proiecţia şi dezbaterea care-i va urma vor fi transmise în direct în mai mult de 400 de cinematografe din SUA.

Marţi, filmul deja tradus în 32 de limbi de către voluntari va fi proiectat în peste 60 de ţări, în locuri foarte diverse, de la Geoda din Paris, la o proiecţie gratuită pe o pânză imensă ridicată pe ţărm în arhipelagul Vanuatu din Pacificul de Sud.

Potrivit organizatorilor, mai mult de 200.000 de persoane din întreaga lume ar urma să vadă filmul în cele două zile. Acesta a fost deja proiectat în Marea Britanie în luna martie. “Vârsta prostiei” nu a costat decât 450.000 lire sterline (505.000 euro) şi a fost finanţat prin subscripţie publică: 228 de persoane şi firme au investit între 500 şi 35.000 lire sterline şi vor primi un procent din eventulul profit al filmului.

Realizatoarea britanică Franny Armstrong, în vârstă de 37 de ani, apelează la o mobilizare a oamenilor pentru a cere încheierea unui acord mondial asupra climatului, la summit-ul din Copenhaga din decembrie. Ea consideră că rolul publicului este acela de a aminti politicienilor teoria oamenilor de ştiinţă: pentru a încerca limitarea încălzirii globale la +2 grade Celsius, emisiile mondiale de gaze cu efect de seră trebuie să înceteze să crească începând din 2015. “Generaţiile anterioare nu cunoşteau această problemă, iar pentru generaţiile viitoare va fi prea târziu. De aceea, este responsabilitatea noastră. Avem puterea de a face ceva, singura problemă este dacă ne aruncăm sau nu în această bătălie”, a spus regizoarea.

Sursa: Realitatea.net

REALITATEA.NET - Scenariu dramatic privind efectele încălzirii globale, în filmul Vârsta Prostiei - VEZI TRAILER

Cei 45 de angajaţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Gorj au renunţat să circule cu autoturismele personale în perioada 16 - 22 septembrie, cu ocazia celei de-a opta ediţii a “Săptămânii Mobilităţii Europene.

Şeful Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, a declarat la videochatul REALITATEA.NET că Azomureşul va fi închis, dacă va continua să nu respecte legislaţia de mediu.

“Nu fac rabat de la legislaţia de mediu, nici pentru instituţiile statului”, a declarat Ionescu. El a spus că a trimis la Târgu Mureş doi comisari de la Bucureşti, pentru a suspenda activitatea combinatului.

Ionescu a adăugat că sunt motive reale pentru a închide combinatul: “Patronii turci de la Azomureş cred că legea e făcută doar pentru fraieri (…) Profitul de 84 de milioane de euro din 2008 ar fi trebuit reinvestit în mediu, iar acest lucru nu s-a întâmplat“.

De câteva săptămâni, localnicii se plâng de mirosul insuportabil de amoniac din Târgu Mureş. Agenţia pentru Protecţia Mediului a trecut la măsurători, Garda de Mediu a dat amenzi, iar aleşii locali sunt pe cale să organizeze un referendum pe tema poluării de la Azomureş.

În tot acest timp, reprezentanţii combinatului contestă măsurătorile. Măsurătorile făcute în ultimele săptămâni au indicat o creştere cu mult peste limita admisă a concentraţiei de amoniac în aer. Emisiile au fost uneori chiar duble faţă de cele admise.

Sursa: Realitatea.net

Doar 1% dintre deşeurile din România sunt sortate şi aruncate în pubelele special amenajate pentru reciclare. Asta înseamnă că suntem pe penultimul loc in Uniunea Europeana, înaintea Bulgariei. Dacă această activitate ar deveni însă o obişnuinţă am face economie de energie, unele produse s-ar putea ieftini şi am scăpa în timp de gropile de gunoi de la marginea oraşelor.

Un aer mai curat şi profit acceptabil pe timp de criză. Totul din reciclarea aparatelor electronice şi electrocasnice. În primele 7 luni de funcţionare, o firmă din Buzău, cel mai mare reciclator de aparate electronice şi electrocasnice din România, a scos din deşeuri aproximativ 5 mii de kilograme de freon.