Grupul de presă Realitatea-Caţavencu instaureaza astazi, Cod Verde, devenind astfel primul trust media care se implică responsabil şi programatic în politicile de mediu. O dată pe lună, toate produsele jurnalistice ale grupului vor arbora culoarea verde, în diferite elemente grafice specifice şi vor rezerva un spaţiu editorial consistent temelor legate de împăduriri şi oprirea defrişărilor, de reducerea poluării şi salvarea ariilor protejate, de surse alternative de energie şi stoparea deşertificării României.

Cod Verde este rezultatul unei atitudini consecvente a grupului de presă de a promova un jurnalism de calitate, orientat tot timpul spre marile teme de pe agenda românilor care ne sunt telespectatori, cititori, ascultători.

Cod Verde instaurat de Realitatea-Caţavencu îi va aduce alături pe jurnaliştii grupului şi pe toţi românii care se simt, la rândul lor, revoltaţi şi responsabili, care vor şi pot să preia iniţiativa şi să se constituie într-o comunitate a celor ce iubesc pur şi simplu România.

Zecile de mii de mesaje ale cititorilor, telespectatorilor sau ascultătorilor noştri dovedesc, în fiecare zi, că suntem foarte mulţi cei cărora le pasă.

Cod Verde va include şi o serie de acţiuni publice de amploare, care exced statutul preocupărilor jurnalistice curente.

Vineri, 18 septembrie, Realitatea-Caţavencu instaurează, din nou, Cod Verde. Dacă timp de două luni s-a vorbit despre gunoaiele care rămân după grătare, luna aceasta tema este colectarea selectivă.

Pe 18 septembrie, Realitatea-Caţavencu, în colaborare cu organizaţia MaiMultVerde, amplasează în faţa Spitalului Colţea un cort Cod Verde, unde doritorii pot să scrie o scrisoare primarului lor, cerându-i să instaleze containere pentru colectarea selectivă şi în faţa casei, nu numai pe marile bulevarde. Evenimentul este organizat în colaborare cu campania “Viaţa după colectare”.

Datele Ministerului Mediului arată că întreaga populaţie produce zilnic aproximativ 100.000 de tone de gunoaie de toate tipurile. O persoană din mediul urban generează 0,9 kg deşeuri menajere pe zi, adică 328,5 kg deşeuri menajere pe an. Dintre acestea, 14,6% reprezintă deşeuri de ambalaje, ceea ce înseamnă aproape 50 kg: 10,9 kg hârtie, 24,1 kg plastic, 11,2 kg sticlă, 4,4 kg metal.

Toate aceste materiale pot fi reciclate.

În România se colectează selectiv 1% din totalul de deşeuri produse. Acest procent ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, cu un indice de 0%. Prin negocierile cu Uniunea Europeană, România şi-a asumat şi o serie de ţinte de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, în creştere continuă până în 2013.

Sondajele IMAS arată că populaţia din România este pregătită şi suficient informată pentru a colecta selectiv deşeurile, în măsura în care infrastructura îi facilitează acest lucru. În locurile în care există un proiect de un an vechime, populaţia colectează selectiv în proporţie de 50%. În alte ţări se face colectare selectivă de 20-30 de ani, performanţele fiind de 80-90%. Mai mult, o informaţie pe care populaţia în general o ignoră este aceea că primăriile au obligaţia legală de a oferi containere de colectare selectivă care să deservească orice spaţiu rezidenţial. Proiectul “Viaţa după colectare” aduce în prim-plan tocmai această obligaţie şi pune la îndemâna celor interesaţi un instrument uşor de accesat prin care să-i poată solicita primarului satisfacerea acestui drept.

“Viaţa după colectare” este un proiect MaiMultVerde, realizat în colaborare cu Eco-Rom. Programul se va încheia la sfârşitul lunii septembrie. Până acum, campania s-a desfăşurat preponderent în mediul online, implicându-se numeroase figuri publice din România, printre care: Andreea Marin Bănică, Simona Tache, Cristian Mungiu, Attila Korodi, Gianina Corondan sau Malvina Cservenschi.

La finalul proiectului, în octombrie 2009, rezultatele vor fi centralizate într-un document numit “Carta Verde a Voluntarilor de Mediu”, care va cuprinde numărul de vizitatori pe site-ul www.viatadupacolectare.ro, numărul de scrisori şi e-mailuri trimise şi numărul de semnatari ai petiţiei online.

Sursa: Cotidianul.ro

Ierburile şi mirodeniile obişnuite ar putea reprezenta o alternativă ecologică pentru pesticidele convenţionale, având la dispoziţie un arsenal variat împotriva gândacilor.

Oamenii de ştiinţă americani au petrecut un deceniu examinând proprietăţile insecticide ale rozmarinului, cimbrului, cuişoarelor şi ale mentei, scrie „BBC News“, şi au observat că acestea pot preveni invazia insectelor care se înfruptă din culturile agricole.

Uleiurile din aceste plante conţin o gamă largă de arme ce ar putea fi îndreptate împotriva gândacilor prădători: unele îi omoară pe loc, altele îi fac să se retragă. Noile pesticide naturale ar urma să reprezinte un amestec între mici cantităţi de substanţe din două până la patru ierburi diferite, diluate în apă.

Unele produse comerciale pe bază de mirodenii folosite în momentul de faţă de fermieri au demonstrat deja că pot să protejeze recoltele de căpşune, spanac şi roşii organice în faţa păduchilor de plante şi a gâzelor distructive.

Spre deosebire de pesticidele tradiţionale, „ierburile ucigaşe“ nu au nevoie de aprobare din partea instituţiilor regulatoare şi sunt deja disponibile. În plus, este puţin probabil ca insectele să dezvolte rezistenţă în faţa lor, iar plantele le oferă mult mai multă siguranţă fermierilor, expuşi până acum intoxicării cu pesticide.

Cu toate acestea, există şi minusuri. Din moment ce uleiurile esenţiale extrase din aceste plante se evaporă repede şi se descompun la fel de rapid în lumina soarelui, fermierii vor trebui să le folosească mai des decât în cazul pesticidelor tradiţionale. Efectul unora dintre ele durează doar câteva ore, în timp ce pesticidele acţionează pe o perioadă de mai multe zile şi chiar luni.

Totodată, din moment ce sunt mai puţin puternice decât pesticidele convenţionale, insecticidele naturale vor trebui aplicate în concentraţii mai mari, cercetătorii căutând acum modalităţi de a le face mai rezistente şi mai viguroase.

Citeste mai mult pe Cotidianul.ro.

Grupul de presă Realitatea-Caţavencu instaurează Cod Verde, devenind astfel primul trust media care se implică responsabil şi programatic în politicile de mediu. Este rezultatul unei atitudini consecvente a grupului de presă de a promova un jurnalism de calitate, orientat tot timpul spre marile teme de pe agenda românilor care ne sunt telespectatori, cititori, ascultători.

O dată pe lună, toate produsele jurnalistice ale grupului vor arbora culoarea verde, în diferite elemente grafice specifice şi vor rezerva un spaţiu editorial consistent temelor legate de împăduriri şi oprirea defrişărilor, de reducere a poluării şi salvarea ariilor protejate, de surse alternative de energie şi stoparea deşertificării României.

Tema de astazi o constituie gunoaiele, pe care numerosi oameni le lasa in urma lor, dupa o zi petrecuta in natura.

Administratorul de la locul de agrement de la Pustnicu adună, în fiecare luni, mormane de PET-uri, caserole golite de mici, pungi şi hârtii.

În jur de 300 de maşini vin în fiecare sâmbătă şi duminică la locul de lângă Lacul Pustnicu, unde proprietarii restaurantului din zonă şi cei de la Ocolul Silvic au amenajat un spaţiu special pentru făcut grătare. Bucureştenii vin cu maşinile, plătesc, la intrarea pe aleea principală, o taxă de curăţenie de 6 lei, ajung la locul marcat, parchează, scot grătarele şi cărnurile şi dau drumul la muzici. Din 2 în 2 metri, altă carne, altă muzică, la acelaşi miros de grătar.

Taxa de curăţenie se încasează pentru ca oamenii de la restaurantul Pustnicu să se achite de contractele cu cele două firme de curăţenie, Rosal şi Romprest, ne explică administratorul restaurantului, Dumitru Marian.

Sursa: Cotidianul

Numai asociaţiile de locatari care sunt branşate la sistemul centralizat de încălzire pot beneficia de finanţări prin programul Casa Verde pentru montarea de panouri solare pe bloc, iar cei care s-au debranşat se pot reracorda, a declarat joi ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, la Antena 3.

“Există o problemă, mulţi locatari au renunţat practic la sistemul centralizat. Eu când vorbesc de asociaţii de locatari şi de panouri solare pe bloc, eu trebuie să mă întorc la sistemul centralizat şi aici de fapt, sunt cei care încă sunt centralizaţi şi doar ei pot beneficia de program. În loc să ard un foc ca să încălzesc apa dintr-un cazan, dintr-un boiler, soarele încălzeşte apa şi o trimite în acelaşi boiler. Distribuţia rămâne la fel. Dar dacă ei sunt tăiaţi de la distribuţie, se pot reracorda, dacă vor”, a spus Nemirschi.

El a adăugat că, deşi banii sunt administraţi de autorităţile locale, beneficiarul programului de completare a sistemului clasic de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, eoliană sau geotermală rămâne cetăţeanul.

“Beneficiar este tot cetăţeanul, ca să fim înţeleşi.

Orice persoană fizică reprezentată de asociaţia de locatari poate beneficia de acest program. Ţinta noastră pentru acest program o reprezintă asociaţiile de locatari, unde există problema facturii la întreţinere, care este subvenţionată de primărie. Efectul scontat al banului public este acolo unde este nevoie de el. Sper să avem bani de alocat şi pentru persoanele fizice. Într-o ordine a priorităţilor, asociaţiile de locatari sunt primele care vor beneficia de acest program”, a mai spus Nemirschi.

El a evidenţiat că sunt mai multe benefici pentru un cartier de blocuri. “Când mă duc într-un cartier de blocuri şi pun o instalaţie solară pe o singură terasă de bloc şi ele sunt cuplate cinci la un punct termic evident că vor beneficia de apă caldă toate cinci blocurile. Evident că beneficiul este mai bun decât într-un cartier de case”, a mai spus ministrul Mediului.

Factura de apă caldă s-ar reduce substanţial, mai ales în perioada verii.

“România are o perioadă bună de expunere la soare, adică în sud cel mai mult, cam de cinci luni pe an. În condiţiile astea, cel puţin factura la apă caldă pe vară se va reduce substanţial. Apa caldă o produc cu o sursă de căldură, că se cheamă gaz, păcură, lemne… Ea se depozitează într-un rezervor. Dacă este nor şi apa nu are decât 40 de grade, mai adaug puţin şi o aduc la 60 de grade”, a explicat Nemirschi.

El a adăugat că încă nu se poate spune că energia solară va putea fi folosită pentru încălzirea termică.

“Acum 20 de ani lucram în domeniu şi aveam în subordine câmpuri cu instalaţii solare, la Constanţa. La momentul respectiv, deşi tehnologia nu era cea de azi, 80% din consumul de apă caldă era substituit de panourile solare, în condiţii de hotel”, a mai afirmat Nemirschi.

Ministrul Mediului a reamintit că nu doar asociaţiile de proprietari sunt eligibile, ci şi şcolile, grădiniţele şi alte unităţi deţinute de stat şi a precizat că primul proiect pentru Casa Verde a fost depus încă din prima zi a derulării programului şi este pentru Moineşti.

Primăria face studiul de fezabilitate

“Nu am făcut o estimare de cost şi nu ar fi trebuit să facem. Chestiunea asta se face prin studiu de fezabilitate. Elementul care este nou în ghid este că nu asociaţia de proprietari este administratora banilor. Studiul de fezabilitate îl face primăria, iar gestionarul banului este primăria sau consiliul judeţean. Orice firmă care îndeplineşte condiţiile de a presta în acest domeniu participă la o licitaţie, pe Ordonanţa 34. Asociaţiile nu pot aplica Ordonanţa 34, dar primăriile o pot face”, a menţionat Nemirschi.

Prin acest program Ministerul Mediului subvenţionează montarea de panouri solare cu 80%. Restul de 20% poate proveni de la asociaţia de locatari sau de la primărie.

“Dacă are posibilitatea primăria să subvenţioneze şi partea ce revine asociaţiilor de locatari, atunci poate face acest lucru. În bugetul fiecărei primării există o cantitate de bani pentru subvenţia facturilor la energie”, a explicat Nemirschi.

El a mai precizat că anul 2009 are un punct destul de sensibil, adică întâlnirea Consiliului Europei de la Copenhaga, unde se va discuta despre acordul din 2012, despre schimbările climatice şi încălzirea globală.

“S-a prefigurat că toate ţările europene se vor angaja să îşi îmbunătăţească sistemele de producere a energiei şi vor produce mai multă energie neconvenţională. Voi fi obligat să folosesc bani pentru energii neconvenţionale. Programul Casa Verde este o parte din acest angajament al României”, a conchis Nemirschi.

Autorităţile locale care vor să primească finanţări de la stat pentru sisteme ce folosesc energie solară, geotermală şi eoliană pot depune din 15 iulie dosare în cadrul programului demarat de Ministerului Mediului, potrivit datelor publicate de site-ul Administraţiei Fondului de Mediu (AFM).

Prima sesiune, pentru care au fost alocate 150 milioane lei, se va derula în perioada 15-31 iulie, iar a doua sesiune, de 160 milioane lei, va avea loc între 1 şi 15 septembrie.

Printre documentele pe care unităţile teritorial-administrative trebuie să le depună pentru participarea la acest program în contul asociaţiilor de proprietari sau de locatari se numără şi un studiu de fezabilitate, care trebuie să cuprindă explicit consumul lunar de apă rece şi caldă menajeră, certificat de documentele de plată şi numărul de utilizatori, exceptând acorduri şi autorizaţii.

Potrivit AFM, cuantumul finanţării nu poate depăşi 4 milioane lei pentru primăriile cu un număr de locuitori mai mare de 100.000, 3 milioane lei pentru cele care au între 50.000 şi 100.000 de locuitori, 2 milioane lei pentru cele care au între 20.000-50.000 de locuitori, 1 milion lei pentru cele care au între 3.000 şi 20.000 de locuitori, respectiv 500.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu mai puţin de 3.000 de locuitori. NewsIn