Grupul de presă Realitatea-Caţavencu instaureaza astazi, Cod Verde, devenind astfel primul trust media care se implică responsabil şi programatic în politicile de mediu. O dată pe lună, toate produsele jurnalistice ale grupului vor arbora culoarea verde, în diferite elemente grafice specifice şi vor rezerva un spaţiu editorial consistent temelor legate de împăduriri şi oprirea defrişărilor, de reducerea poluării şi salvarea ariilor protejate, de surse alternative de energie şi stoparea deşertificării României.

Cod Verde este rezultatul unei atitudini consecvente a grupului de presă de a promova un jurnalism de calitate, orientat tot timpul spre marile teme de pe agenda românilor care ne sunt telespectatori, cititori, ascultători.

Cod Verde instaurat de Realitatea-Caţavencu îi va aduce alături pe jurnaliştii grupului şi pe toţi românii care se simt, la rândul lor, revoltaţi şi responsabili, care vor şi pot să preia iniţiativa şi să se constituie într-o comunitate a celor ce iubesc pur şi simplu România.

Zecile de mii de mesaje ale cititorilor, telespectatorilor sau ascultătorilor noştri dovedesc, în fiecare zi, că suntem foarte mulţi cei cărora le pasă.

Cod Verde va include şi o serie de acţiuni publice de amploare, care exced statutul preocupărilor jurnalistice curente.

Vineri, 18 septembrie, Realitatea-Caţavencu instaurează, din nou, Cod Verde. Dacă timp de două luni s-a vorbit despre gunoaiele care rămân după grătare, luna aceasta tema este colectarea selectivă.

Pe 18 septembrie, Realitatea-Caţavencu, în colaborare cu organizaţia MaiMultVerde, amplasează în faţa Spitalului Colţea un cort Cod Verde, unde doritorii pot să scrie o scrisoare primarului lor, cerându-i să instaleze containere pentru colectarea selectivă şi în faţa casei, nu numai pe marile bulevarde. Evenimentul este organizat în colaborare cu campania “Viaţa după colectare”.

Datele Ministerului Mediului arată că întreaga populaţie produce zilnic aproximativ 100.000 de tone de gunoaie de toate tipurile. O persoană din mediul urban generează 0,9 kg deşeuri menajere pe zi, adică 328,5 kg deşeuri menajere pe an. Dintre acestea, 14,6% reprezintă deşeuri de ambalaje, ceea ce înseamnă aproape 50 kg: 10,9 kg hârtie, 24,1 kg plastic, 11,2 kg sticlă, 4,4 kg metal.

Toate aceste materiale pot fi reciclate.

În România se colectează selectiv 1% din totalul de deşeuri produse. Acest procent ne plasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, cu un indice de 0%. Prin negocierile cu Uniunea Europeană, România şi-a asumat şi o serie de ţinte de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, în creştere continuă până în 2013.

Sondajele IMAS arată că populaţia din România este pregătită şi suficient informată pentru a colecta selectiv deşeurile, în măsura în care infrastructura îi facilitează acest lucru. În locurile în care există un proiect de un an vechime, populaţia colectează selectiv în proporţie de 50%. În alte ţări se face colectare selectivă de 20-30 de ani, performanţele fiind de 80-90%. Mai mult, o informaţie pe care populaţia în general o ignoră este aceea că primăriile au obligaţia legală de a oferi containere de colectare selectivă care să deservească orice spaţiu rezidenţial. Proiectul “Viaţa după colectare” aduce în prim-plan tocmai această obligaţie şi pune la îndemâna celor interesaţi un instrument uşor de accesat prin care să-i poată solicita primarului satisfacerea acestui drept.

“Viaţa după colectare” este un proiect MaiMultVerde, realizat în colaborare cu Eco-Rom. Programul se va încheia la sfârşitul lunii septembrie. Până acum, campania s-a desfăşurat preponderent în mediul online, implicându-se numeroase figuri publice din România, printre care: Andreea Marin Bănică, Simona Tache, Cristian Mungiu, Attila Korodi, Gianina Corondan sau Malvina Cservenschi.

La finalul proiectului, în octombrie 2009, rezultatele vor fi centralizate într-un document numit “Carta Verde a Voluntarilor de Mediu”, care va cuprinde numărul de vizitatori pe site-ul www.viatadupacolectare.ro, numărul de scrisori şi e-mailuri trimise şi numărul de semnatari ai petiţiei online.

Sursa: Cotidianul.ro

Grupul de presă Realitatea-Caţavencu instaurează Cod Verde, devenind astfel primul trust media care se implică responsabil şi programatic în politicile de mediu. Este rezultatul unei atitudini consecvente a grupului de presă de a promova un jurnalism de calitate, orientat tot timpul spre marile teme de pe agenda românilor care ne sunt telespectatori, cititori, ascultători.

O dată pe lună, toate produsele jurnalistice ale grupului vor arbora culoarea verde, în diferite elemente grafice specifice şi vor rezerva un spaţiu editorial consistent temelor legate de împăduriri şi oprirea defrişărilor, de reducere a poluării şi salvarea ariilor protejate, de surse alternative de energie şi stoparea deşertificării României.

Tema de astazi o constituie gunoaiele, pe care numerosi oameni le lasa in urma lor, dupa o zi petrecuta in natura.

Aruncarea gunoiului la întâmplare este lucrul care îi enervează cel mai mult pe europeni! Aşa arată un sondaj realizat de revista Reader’s Digest in opt ţări europene. Rezultatul a fost obţinut prin prezentarea a zece gesturi dăunătoare mediului, din care respondenţii le-au ales pe cele care îi supără cel mai mult.

Cei mai iritati de gunoaiele sau vechiturile aruncate la intamplare s-au declarat slovenii si nemtii (peste 90%), urmati de sarbi (80%), francezi (78%), romani (70%), cehi (67%), polonezi (65%) si unguri (60%).

Daca in aceasta privinta europenii chestionati au fost majoritar de acord, interesante sunt “pacatele mpotriva mediului” care s-au clasat pe locurile urmatoare. Aici apar diferentele intre tari. De exemplu, pe locul imediat urmator in antipatiile sarbilor, cehilor, ungurilor si romanilor se plaseaza fumatorii care-si sting tigarile oriunde, in timp ce pe nemti ii enerveaza mai degraba cei care lasa robinetele sa curga fara motiv.

Un alt rezultat interesant: romanii, alaturi de cehi, sunt europenii cel mai putin enervati de SUV-urile de pe strazile oraselor (doar 1% dintre respondenti au declarat ca ii supara cei care conduc SUV-uri). In Ungaria si Polonia, masinile de teren poluante se plaseaza pe locurile 7, respectiv 8 in topul antipatiei respondentilor (cu circa 3% din voturi).

Sondajele au fost realizate in perioada martie – mai 2009, in fiecare tara, online, telefonic sau prin metoda interviului direct, pe esantioane cuprinse intre 100 si 1438 persoane.

Sursa: The Money Channel

Românii îşi aleg, pentru a doua oară, reprezentanţii în Parlamentul European, însă, în ceea ce priveşte respectarea standardelor europene suntem încă departe. Respectul faţă de mediul înconjurător este un bun exemplu. Dacă în Europa, se pune de mult accentul pe utilizarea surselor de energie regenerabilă, la noi abia se fac primi paşi.

Anul acesta în aprilie, Comisia Europeană a adoptat un pachet de legi astfel încât energiile regenerabile să aibă o pondere de 20% din mixul energetic al fiecărei ţări din Uniune, până în 2020. Experţii spun că România are un potenţial remarcabil în producerea energiei eoliene dar dezvoltarea acestui domeniu este de-abia la început. Cu o capacitate totală de numai 10-12 megawaţi faţă de 10-14 mii cât am putea să producem, ne situăm pe ante-penultimul loc în UE.

În ultima perioadă au fost declanşate însă mai multe investiţii în domeniu. Cea mai importantă va fi realizată în zona Fântânele – Cogealac, în nordul judeţului Constanţa, unde va fi construit cel mai mare parc de eoliene din Europa, pe o suprafaţă de 600 de hectare. Cele 240 de eoliene vor avea o capacitate de 600 MW, egală cu puterea unui reactor nuclear de la Cernavodă. Proiectul, ce va fi finalizat până în 2011, este construit de grupul Cez din Cehia, iar investiţia totală a fost estimată la peste 1,1 miliarde euro.

Sursa: The Money Channel

Astăzi este Ziua Internaţională a Mediului. Cu această ocazie, în mai multe localităţi din ţară se desfăşoară acţiuni de ecologizare. Voluntarii au mers în zonele turistice, unde strâng peturile şi gunoaiele aruncate de turişti.

Voluntarii au început acţiunile de ecologizare încă de la primele ore ale dimineţii. În Prahova, mai mulţi elevi şi reprezentanţi ai asociaţiilor ecologiste au strâns gunoiul din pădurea de la marginea localităţii Păuleşti.

Şi în Vrancea au loc astăzi acţiuni de ecologizare. Cele mai multe vizează curăţarea albiilor râurilor Milcov şi Râmnicul Sărat.

Sursa: The Money Channel

Mai mult decât un simplu mijloc de transport, maşinile pot fi privite ca obiect al unei pasiuni, sau ca un rău necesar. De ce rău? Desigur, pentru că… poluează. Există, însă, taxa auto. Hulită sau susţinută, în ultimele luni ea a adus bani la Fondul de Mediu. Mulţi sau puţini… rămâne de văzut.

Banii colectaţi din taxa de poluare auto, după 1 iulie, intră la Fondul de Mediu şi nu la bugetul de stat cum se întâmpla în anul 2007 şi de prima jumătate din acest an. Până acum, prin programul de înnoire a parcului auto au fost retrase din circulaţie peste 70.000 de maşini mai vehchi de 12 ani. Amenajarea de spaţii verzi şi acordarea de finanţări realizarea de proiecte de încălzire din resurse alternative reprezintă celelalte două direcţii spre care sunt direcţionaţi banii încasaţi de pe urma celor care plătesc taxa auto.

Marii producători europeni de autovehicule vor cere Comisiei Europene un credit de 40 de miliarde euro, pentru a dezvolta produse cu impact redus asupra mediului. Anunţul a fost făcut de Sergio Marchionne, preşedintele Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile. Statele Unite au avut recent o iniţiativă asemănătoare în sprijinul constructorilor americani.

Poluarea globală impune găsirea de soluţii ecologice care să îi contracareze efectele. Congresul SUA a aprobat, săptămâna trecută, acordarea unui credit de 25 miliarde de dolari constructorilor auto General Motors, Ford şi Chrysler, în condiţii avantajoase pentru susţinerea dezvoltării de vehicule şi motoare cu impact redus asupra mediului.

Creditul acordat în SUA a fost primit cu nemulţumire de producătorii germani de autovehicule, precum Volkswagen, care susţin că ar putea fi discriminaţi în faţa concurenţilor americani.

Constructorii auto europeni, în frunte cu Renault şi Fiat, au anunţat însă că vor cere un credit de 40 de miliarde de euro, prin intermediul Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile.

Mulţi oficiali din industria auto mondială consideră că acest sector trece prin cea mai mare schimbare tehnologică din ultimul secol, în timp ce consumatorii şi companiile caută alternative la motoarele clasice, propulsate cu ajutorul combustibilului. Companiile investesc miliarde de euro în dezvoltarea de produse precum maşinile electrice, hibride sau bazate pe tehnologii cu hidrogen, dar susţin că este nevoie de mai multe eforturi pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Sursa: The Money Channel