Filmul “Vârsta prostiei” (The Age of Stupid), care va fi proiectat luni şi marţi în toată lumea, potrivit unui mod de distribuţie original, prezintă un scenariu negru privind efectele încălzirii globale asupra planetei, pentru a face lumea să reacţioneze şi să prevină devastarea Pământului, relatează AFP.

Amestec suprinzător de documentar, ficţiune şi secvenţe scurte de animaţie, filmul urmăreşte gândurile unui bătrân, interpretat de comicul englez Pete Postlethwaite, care trăieşte în 2055 într-o lume complet distrusă de încălzirea globală. El vede imagini de arhivă - reale - ale epocii noastre şi, cu faţa descompusă, spune că “am fi putut interveni pentru a ne salva, dar nu am făcut-o. E stupefiant”.

“În ce stare de spirit eram cu toţii atunci când, ameninţaţi cu distrugerea, am ignorat pur şi simplu această ameninţare?”, se întreabă acesta, într-o interpretare voit dramatică. Întoarcerile în timp îi permit să observe vieţile a şase personaje, care trăiau în diferite zone ale globului (India, Statele Unite, Nigeria, Marea Britanie) şi relaţia acestora cu mediul, petrolul şi natura. Astfel Piers Guy, 37 de ani, este un britanic care vrea să dezvolte energie eoliană, dar se loveşte de opoziţia feroce a localnicilor. Fernand Parau, un francez de 82 de ani, ghid montan, priveşte cum se topesc gheţarii. Jeh Wadia, un antreprenor indian de 32 de ani, lansează o companie aeriană low-cost.

Filmul va fi proiectat la NewYork luni seară, într-un cort instalat în Manhattan, în prezenţa fostului secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Kofi Annan, cu puţin înainte de summit-ul ONU despre protecţia mediului, care va reuni numeroşi şefi de state şi de guverne. Proiecţia şi dezbaterea care-i va urma vor fi transmise în direct în mai mult de 400 de cinematografe din SUA.

Marţi, filmul deja tradus în 32 de limbi de către voluntari va fi proiectat în peste 60 de ţări, în locuri foarte diverse, de la Geoda din Paris, la o proiecţie gratuită pe o pânză imensă ridicată pe ţărm în arhipelagul Vanuatu din Pacificul de Sud.

Potrivit organizatorilor, mai mult de 200.000 de persoane din întreaga lume ar urma să vadă filmul în cele două zile. Acesta a fost deja proiectat în Marea Britanie în luna martie. “Vârsta prostiei” nu a costat decât 450.000 lire sterline (505.000 euro) şi a fost finanţat prin subscripţie publică: 228 de persoane şi firme au investit între 500 şi 35.000 lire sterline şi vor primi un procent din eventulul profit al filmului.

Realizatoarea britanică Franny Armstrong, în vârstă de 37 de ani, apelează la o mobilizare a oamenilor pentru a cere încheierea unui acord mondial asupra climatului, la summit-ul din Copenhaga din decembrie. Ea consideră că rolul publicului este acela de a aminti politicienilor teoria oamenilor de ştiinţă: pentru a încerca limitarea încălzirii globale la +2 grade Celsius, emisiile mondiale de gaze cu efect de seră trebuie să înceteze să crească începând din 2015. “Generaţiile anterioare nu cunoşteau această problemă, iar pentru generaţiile viitoare va fi prea târziu. De aceea, este responsabilitatea noastră. Avem puterea de a face ceva, singura problemă este dacă ne aruncăm sau nu în această bătălie”, a spus regizoarea.

Sursa: Realitatea.net

REALITATEA.NET - Scenariu dramatic privind efectele încălzirii globale, în filmul Vârsta Prostiei - VEZI TRAILER



Comisarul general al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, a participat la talkshow-ul online REALITATEA.NET Live, prezentat de Letiţia Zaharia.

Utilizatorii au avut posibilitatea de a transmite, în direct, întrebări pe www.realitatea.net/videochat.

Referitor la spaţiul verde din Capitală, care se micşorează pe zi ce trece, Silvian Ionescu a declarat că nu există o medie europeană de spaţiu verde. Bucureştiul are mai mult spaţiu verde decât Parisul şi este de zece ori mai puţin poluat decât Atena. Bucureştiul este singura capitală europeană de câmpie. În fiecare zi intră în Bucureşti cinci milioane de tone de praf din Câmpia Română.

“Bucureştiul nu are nevoie de palmieri, ci de o barieră verde”, spus Ionescu.

Locuitorii oraşului Târgu Mureş s-au plâns de proasta calitatea a aerului, din cauza combinatului Azomureş, dar, la nivel local, nu s-au luat măsuri. Doi comisari de la Bucureşti se află la Târgu Mureş, pentru a suspenda autorizaţia de mediu a combinatului.

Ionescu a spus că sunt motive reale pentru a închide combinatul: “Patronii turci de la Azomureş cred că legea e făcută doar pentru fraieri (…) Profitul de 84 de milioane de euro din 2008 ar fi trebuit reinvestit în mediu, iar acest lucru nu s-a întâmplat”.

REALITATEA.NET LIVE este talk-show-ul online care prezintă săptămânal oamenii şi evenimentele ce pot schimba destinul naţiunii, fiind lansat de REALITATEA.NET, liderul website-urile de ştiri din România şi, totodată, cel mai important produs din portofoliul F5, compania de web a grupului Realitatea-Caţavencu. Spaţiile publicitare sunt gestionate de regia de vânzări online, cross-media şi neconventionale F5 X-Media, parte a trustului.

REALITATEA.NET - Silvian Ionescu a participat la videochatul REALITATEA.NET



Românii nu se prea înghesuie să preselecteze gunoiul menajer. Dacă ar duce materialele reciclabile la punctele de colectare, clujenii, de exemplu, ar plăti mai puţin pentru serviciul de salubrizare. Însă nici această facilitate nu îi mobilizează.

Preselectarea gunoiului are loc abia la groapa de gunoi, acolo unde romii îşi câştigă pâinea din vânzarea materialelor reciclabile găsite.

În Cluj-Napoca au fost instalate pubele speciale pentru deşeurile de hârtie, plastic şi sticlă. Acestea însă nu sunt folosite decât foarte rar. Asta în ciuda faptului că cei care preselectează gunoiul menajer plătesc la salubrizare cu 25% mai puţin.

“Momentan nu se recicleaza, nu face parte din cultura romanilor sa recicleze. La Cluj e un caz aparte, primăria a observat acest lucru şi în licitaţia pentru gunoi au trecut un preţ preferential pentru cei care reciclează, iar pentru cei care nu vor, va fi un preţ mai mare” a spus directorul Rosal Cluj, Sergiu Hosu

Ca să schimbe mentalitatea cetăţenilor, firmele au anunţat că vor începe o campanie de informare. Deocamdată însă, cei care preselecteaza gunoiul sunt romii care locuiesc la gropa de gunoi. Ei îşi câştigă traiul zilnic din vânzarea materialelor reciclabile pe care le adună dintre resturile menajere aduse de-a valma de la ghenele de gunoi din oraş.
La rampa de gunoi a Clujului trăiesc 1.500 de oameni. Anul viitor, groapa va fi închisă pentru a face loc unui depozit ecologic de deşeuri, care va avea şi o staţie de preselectare a gunoaielor. O parte dintre romi speră să îşi găsească locuri stabile de muncă la viitoarea staţie de sortare a deşeurilor.


REALITATEA.NET - Gunoiul clujenilor e selectat de romii de la marginea oraşului



Un paradis turistic aflat în inima Bucovinei a fost transformat într-o groapă de gunoi. Localnicii din comuna suceveană Slatina aruncă deşeurile menajere pe maluri sau chiar în apele rîului Moldova. La fel fac şi turiştii care parcă se întrec cu cei din zonă la aruncat gunoaie.

Oamenii din partea locului spun că pe vremuri, apa Moldovei era atât de curată, că se putea bea din ea. Acum, nu e bună nici măcar pentru spălat. Toată lumea aruncă gunoaie în ea, dar nimeni nu recunoaşte. Nici turiştii, nici localnicii.

Reprezentanţii primăriei spun că au amplasat 40 de containere pentru gunoi la Slatina, dar localnicii aruncă mizeriile tot pe malul rîului. S-au aplicat mai multe amenzi până acum, dar în zadar.

“Nu rezolvăm prin amendă, probabil munca noastră trebuie să fie aceea de a convinge omul şi de a-i spune că nu-i frumos, pentru bunul simţ al românului nostru”, a afirmat Cotoc Petrea, consilierul primarului din Slatina.

Până când apelul la bunul simţ va da roade, localitatea rămâne murdară.

Sursa: Realitatea TV

REALITATEA.NET - Localnicii din comuna Slatina aruncă gunoiul în apele râului Moldova



Soarele este un uriaş generator de energie electrică gratuită. În Portugalia există un sat în care funcţionează cea mai mare centrală solară din lume. România vine şi ea din urmă, cu cea mai mare suprafaţă de panouri solare din sud-estul Europei.

Cele 2700 de case, tramvaiul, spitalul, serele, primăria şi şcoala din satul Amareleja [AMARELEi-HA] din Portugalia funcţionează cu electricitate produsă de centrala solară. Nici nu-i de mirare: soarele străluceşte aici 220 de zile pe an. Centrala, alcătuită din 263 de mii de panouri, a costat în jur de 260 de milioane de euro. Câştigul cel mai mare este însă pentru mediul înconjurător.

“Cred că Portugalia ar trebui să investească mai mult în astfel de centrale. După cum vedeţi aceasta este locaţia ideală pentru astfel de uzine. Sunt o sursă de energie nepoluantă, iar noi, aici, avem soare cât încape” a declarat Jose Antonio Dos Santos, inginer.
Localnicii au fost reticenţi când li s-a propus construirea ”uzinei care se alimentează cu soare”. Primarul îşi aminteşte ce muncă de convingere a trebuit să ducă.

Manuel Ramalho, primar ne precizeaza:
“Când am început proiectul am avut parte de reacţii negative din partea populaţiei. Unii au spus că din cauza centralei temperaturile vor creşte şi mai mult, că plantele din jurul ei vor creşte mai încet, ba chiar că nu va mai ploua în zonă.”

În România, pe acoperişul Facultăţii de Inginerie Electrică din Bucureşti, se află o centrală pe bază de panouri solare, unică în sud-estul Europei. Aici se produce energie verde care varsă în reţeaua naţională peste 30 de kW zilnic. O suprafaţă de circa 220 de metri pătraţi este acoperită cu peste 200 de panouri fotovoltaice. Cu toate acestea, până la performanţa portughezilor, mai avem de montat câteva mii.

Sursa: Realitatea TV



REALITATEA.NET - 200 de metri cubi de peturi au blocat cursul Oltului, la ieşirea din Miercurea Ciuc



Noi forme de relief iau naştere în localitatea vrânceană Nereju, dar şi în alte zone de munte. În albiile de râu se ridică munţi de rumeguş care zac acolo cu anii. Deşeurile provin de la sute de gatere care nu au rampe de depozitare, aşa cum prevede legea.

În localitatea vrânceană Nereju, pe albia râului Zăbala zeci de tone de rumeguş şi resturi lemnoase au fost aruncate la întâmplare. Oamenii din zonă se feresc să vorbească despre deşeurile care poluează zona. Cei care prelucrează lemnul au spus că au amenajat locuri speciale şi că nu aruncă oriunde resturile. Cu toate acestea grămezile de rumeguş cresc de la zi la zi.

Oficial, în judeţul Vrancea sunt autorizate peste 300 de instalaţii de prelucare primară a lemnului. Aceşti mici întreprinzători ar trebui să aibă rampe de depozitare a deşeurilor şi să ţină evidenţa lor. Până acum au fost raportate 7.000 de tone de deşeuri lemnoase.

Garda de Mediu a desfăşurat recent mai multe controale în zonele unde se prelucrează lemnul şi au aplicat nouă amenzi, în valoare de 30.000 lei.

Sursa: Realitatea TV


REALITATEA.NET - Tone de rumeguş au fost aruncate pe marginea râurilor din judeţul Vrancea



Din ce în ce mai mulţi patroni de pensiuni din Buzău îşi montează panouri solare pe clădiri sau în curte, din raţiuni atât economice, cât şi ecologice. Cei care de câţiva ani utilizează soarele ca sursă de încălzire a apei s-au convins deja că o investiţe de cel mult opt mii de euro, în câteva panouri solare, înseamnă reducerea facturii la gaze pe mulţi ani, micşorarea consumului de lemne, petrol sau cărbune, dar şi scăderea gradului de poluare.

În staţiunea buzoiană Sărata Monteoru majoritatea pensiunilor folosesc surse alternative de energie. Petre Partal a accesat în urmă cu trei ani fonduri externe pentru montarea panourilor solare.

“Din experienţa noastră de trei ani de funcţionare am constatat că s-a redus la jumătate consumul de gaze. Nu folosim gazele, nu folosim cărbunele sau petrolul, deci pe de o parte avem economie iar pe de altă parte nu mai poluăm mediul.”, a precizat Petre Partal.

Cele patru panouri împreună cu accesoriile au costat 25 de mii de lei. În Arad tot mai mulţi oameni îşi montează panouri solare.

“Luând statistica care spune că Aradul este într-o zonă în care sunt 320 de zile însorite pe an cred că este o investiţie rentabilă, care în decurs de 2-3 ani se poate amortiza.”, a afirmat Gheorghe Leucuţa, proprietar panouri solare.

Acum şi vecinii celor celor care şi-au montat panouri pe case vor să facă acelaşi lucru.

În profit ies şi firmele care comercializează panourile solare şi instalaţiile aferente. Singurul inconvenient al sistemul de încălzire cu panouri solare este că nu poate fi folosit în zilele ploioase.

Sursa: Realitatea TV



REALITATEA.NET - În staţiunea Sărata Monteoru multe pensiuni folosesc energia alternativă




Cei doi vor discuta despre efectele apocaliptice ale schimbărilor climatice, raportul Stern, cum sunt respectate normele europene de mediu în România şi Marea Britanie, dar şi ce oportunităţi de afaceri se întrevăd ca urmare a adoptării tehnologiei ecologice.

Data de 15 mai este declarată, la nivel global “Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă” şi, în acelaşi timp, coincide cu Ziua “Cod Verde” din luna mai a campaniei lansate în toamna anului trecut de către Grupul Realitatea-Caţavencu.

Campania Cod Verde îşi propune să atragă atenţia asupra marilor probleme de mediu şi să orienteze cât mai mulţi dintre români către un comportament eco-protector.

Emil Hurezeanu şi Robin Barnett vor răspunde întrebărilor cititorilor REALITATEA.NET, într-un talk-show online, vineri de la ora 12:00.

Cele mai interesante întrebări filmate si uploadate pe formularul din aceasta pagină de către utilizatori vor fi difuzate în timpul videochatului.Ediţia specială va fi difuzată live şi pe cotidianul.ro

sursa: REALITATEA.NET



Realitatea TV instaurează cod verde. Pe 15 martie, Realitatea TV împreună cu Romsilva şi Asociaţia “Mai mult verde”, reia camapania România prinde Rădăcini şi va planta, in comuna Suditi, din judetul Ialomita, aproape şapte hectare cu stejari, salcâmi si merisor. Apoi, pe 22 martie, campania se mută în zona Dăbuleni din judeţul Dolj, o zonă numită şi Sahara României.

Partea de sud a judeţului Dolj este grav afectată de fenomenul de deşertificare. Câmpurile roditoare de altădată se transformă în dune de nisip. Totul din cauza încălzirii globale, dar mai ales a defrişărilor masive. Efectele au fost resimţite din plin la inundaţiile din 2006, atunci când Dunarea a înghiţit un sat întreg. Campania “România prinde rădăcini” va reface o parte din zona verde de la Dăbuleni.

Este vorba de o zonă pe care Consiliul Local a pus-o la dispoziţia Romsilva. Este fostul islaz care a ajuns deşert. Campania România prinde rădăcini se ocupă, în aceşti cinci ani, numai de zonele calamitate.

La Dăbuleni, pe 22 martie vor fi plantaţi puieţi de salcâm pe 12 de hectare unde acum este nisip.

Domnul Eugen Gioancă, director Direcţia Sivică Dolj:
“Numărul de puieţi va fi, v-am spus, în jur de 61.000. Romsilva va asigura puieţii necesari.”

Domnul Ion Prioteasa, preşedinte CJ Dolj ne declara:
“Din ‘60, fenomenul acesta de deşertificare era prezent in judeţul Dolj, unde specialiştii spun că în următorii 20 de ani va fi foarte mult afectat”.

Primarul din Dăbuleni, Domnul Nicolae Drăgoi, ne-a asigurat:
“Vom asigura şi paza, şi forţa de muncă, o parte din forţa de muncă. Eu sunt convins că la Dăbuleni vor fi mulţi care vor fi mândri. Şi eu o să plantez un pom, sau doi, sau zece, cât voi putea”.

“În momentul de faţă de bucurăm să spunem că avem aproximativ 3.000 de membri înscrişi. Încercăm să aducem cât mai mulţi oameni, voluntari, la plantările de la Dăbuleni” a precizat doru Mitrana, director executiv “Mai mult verde”.

Campania România Prinde Rădăcini se desfăşoară în colaborare cu Romsilva şi asociaţia Mai mult verde, cu sprijinul autorităţilor locale.

Sursa: Realitatea TV


REALITATEA.NET - Campania ” România prinde rădăcini” : În Dăbuleni au fost plantaţi 35.000 de puieţi de salcâm



© 2008 Cod Verde, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.